Teoria relațiilor internaționale: considerații din perspectiva abordărilor occidentale și neoccidentale [Articol]

Abstract

Prezentul articol oferă un set de reflecții generale asupra Teoriei Relațiilor Internaționale, evidențiind rolul acesteia în studierea sistemului internațional global, funcțiile sale fundamentale și principalele sale paradigme atât din perspective occidentale, cât și neoccidentale. O atenție deosebită este acordată stării actuale de fragmentare teoretică și crizei epistemologice a disciplinei. În acest context, analiza examinează apariția timpurie și fundamentele conceptuale ale teoretizării neoccidentale în cadrul tradiției filosofice indiene, în special advaita („non-dualitate”) și monismul advaitic, care contestă viziunea potrivit căreia sistemul internațional reprezintă doar un ansamblu de state suverane izolate. Articolul examinează, de asemenea, Arthaśāstra și conceptul de rajamandala ca fundamente semnificative pentru o teorie indiană a relațiilor internaționale. În plus, explorează conceptul chinez Tianxia („Tot ceea ce se află sub Cer”) ca model normativ de înțelegere a relațiilor internaționale. This article offers a set of general reflections on International Relations Theory, highlighting its role in the study of the global international system, its core functions, and its principal paradigms from both Western and non-Western perspectives. Particular attention is paid to the current state of theoretical fragmentation and the epistemological crisis of the discipline. Against this background, the analysis examines the early emergence and conceptual foundations of non-Western theorizing within the Indian philosophical tradition, especially advaita (“non-duality”) and Advaitic monism, which challenge the view of the international system as merely an aggregate of isolated sovereign states. The article also considers the Arthaśāstra and the concept of rajamandala as significant foundations for an Indian theory of international relations. In addition, it explores the Chinese concept of Tianxia (“All Under Heaven”) as a normative model for understanding international relations.