Viziuni teoretice și particularități lingvistice ale limbajului naționalist în societățile moderne [Articol]

Abstract

Limbajul naționalist a devenit în ultima vreme nu doar un mijloc de comunicare, ci și un simbol al identității naționale, al unității, modernității și legitimității politice. În acest sens, limbajul devine un simbol al continuității culturale și al profunzimii istorice a națiunii, esențial pentru construirea unei identități naționale coerente, conservarea și promovarea unei limbi naționale fiind considerată necesară pentru menținerea integrității și continuității națiunii. Totuși, în multe circumstanțe, acest limbaj funcționează prin definirea celor care aparțin națiunii (grupul de interior) și a celor considerați „ceilalți” (grupul exterior), generând excluziune socială etnică, diviziune și diferențe. Nationalist language sometimes carries strong emotional appeal and is a strong tool in political rhetoric, because it tends to emphasize identity, unity, pride, but a sense of threat or competition from ”the other”, too. It also uses fear, anger or nostalgia to stir feelings, and in this study we will show how nationalist language can also lead to manipulation, division and ultimately social exclusion. The article is devoted to the analysis of manipulative strategies and tactics in the nationalist discourse with specific linguistic tools. This type of linguistic construction defines who belongs to the nation and who does not, drawing clear distinctions between insiders (true nationals) and outsiders (foreigners, minorities or those deemed unpatriotic). As a specific feature, nationalist rhetoric often relies on passionate appeals to love for the nation, pride and sacrifice, sometimes invoking a sense of historical victimhood or heroism, and it is also used to justify political sovereignty, territorial claims and policies aimed at preserving or strengthening national unity, which can manifest in calls for independence, resistance to external influences or efforts to assimilate minority groups. While it aims to unify people under a shared identity, it can also be used to manipulate public opinion, create divisions and exclude certain groups, shaping an ”us” vs. ”them”.