Interpretarea dreptului: act de cunoaștere sau de voință?

Abstract

Problema interpretării dreptului s-a bucurat pe parcursul secolelor de atenție sporită din partea doctrinei și practicii juridice. Atât școala dreptului natural, cât și teoria normativistă cu varianta sa pozitivistă, au pledat pentru a defini interpretarea ca o activitate care se axează pe semnificația normei, actului sau conduitei umane. Divergența apare în cazul răspunsului la întrebarea dacă semnificația este doar descoperită sau ea este determinată de cel ce interpretează dreptul. Analizând tezele autorilor francezi despre interpretare, în primul rând al adepților teoriei realiste, ajungem la concluzia că interpretarea este un act de cunoaștere, dar pentru a deveni obligatorie, adică pentru a produce efecte juridice, este necesară voința organului care aplică și interpretează legea și în acest caz judecătorul de bună credință, profesionist și cu bun simț este responsabil pentru decizia sa. Cât de importantă este voința organului ce interpretează ne demonstrează studiul de caz: Ucraina și Moldova.

The issue of interpretation of the law has enjoyed increased attention from the legal doctrine and practice during the centuries. Both the natural-law school and the normative theory with its positivist version have pleaded to define the interpretation as an activity that focuses on the significance of the norm, the act or human conduct. The divergence occurs in the case of the answer to the question whether the meaning is only discovered or it is determined by the one who interprets the law. Analyzing the theses of the French authors about interpretation, first of all of the followers of realistic theory, we come to the conclusion that it is an act of knowledge, but to become mandatory, that is to produce legal effects, the will of the body that applies and interprets the law is needed and in this case the judge, through good faith, professionalism and common sense, is responsible for his/her decision. How important is the will of the body that interprets the law proves the case study: Ukraine and Moldova.