CĂRTURARII ŢĂRILOR ROMÂNE – ÎNTRE ISTORIE ŞI PROFEŢIE (SEC. XV - XVI)

Abstract

Apocalipsele constituie surse valoroase pentru studiul gândirii istorice medievale. Ele întregesc imaginea timpului pe care cronicarii,deseori, numai o subînţelegeau. În discursurile apocaliptice se conţin reperele unei viziuni globale asupra evoluţiei umane în timp, revelaţii ale misterelor Providenţei care dirijează evenimentele pământeşti. Viaţa intelectuală din mănăstiri, particularităţile receptării istoriei, în Evul Mediu, determina ulectura în paralel a cronicilor şi scrierilor eshatologice.Medieval apocalyptical texts represent important sources for the study of historical thought. They fulfill the image of time, only partially stated by chroniclers; they contain historical and chronological elements for a global view on human evolution, revelations of the mysteries of Providence Who guides terrestrial events. The intellectual life of monasteries, the peculiarities of historical reception, during the Middle Ages, determined the parallel reading of chronicles and eschatological prophecies.