Demonologie şi terapie populară: prezenţa strigoilor în descântecele tradiţionale româneşti [Articol]

Abstract

Articolul explorează, dintr-o perspectivă interdisciplinară, dimensiunea demonologică a strigoilor în imaginarul popular românesc, concentrându-se asupra modului în care aceștia sunt integrați în practicile magico-terapeutice tradiționale, în special prin intermediul descântecelor. Studiul evidențiază modul în care figura strigoiului, entitate liminală situată între viață și moarte, este percepută ca sursă principală a suferinței fizice și spirituale, activând în contexte de vulnerabilitate individuală sau ruptură simbolică între planul sacru și cel profan. Se analizează etiologia populară a unor afecțiuni asociate intervenției malefice a strigoilor sau moroilor. Descântecele funcționează nu doar ca acte de exorcizare, ci și ca forme de restabilire a ordinii cosmice, implicând formule verbale performative, gesturi rituale și recuzită cu încărcătură apotropaică. The article explores, from an interdisciplinary perspective, the demonological dimension of strigoi in Romanian folk imagination, focusing on the ways in which these entities are integrated into traditional magical-healing practices, especially through incantations (descântece). The study highlights how the figure of the strigoi, a liminal entity situated between life and death, is perceived as a primary source of both physical and spiritual suffering, acting in contexts of individual vulnerability or symbolic rupture between the sacred and the profane. The popular etiology of several ailments associated with the malevolent intervention of strigoi or moroi is examined. Incantations function not only as acts of exorcism, but also as ritual forms of cosmic reordering, involving performative verbal formulas, ritual gestures, and paraphernalia imbued with apotropaic significance.