FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ O PRACTICĂ COMERCIALĂ „CORECTĂ” ÎN RAPORTURILE DE CONSUM

Abstract

Până nu demult, legislaţia Republicii Moldova în domeniul practicilor comerciale incorecte se afla la o etapă de formare şi elaborare şi unii doctrinari autohtoni afirmau că principalul izvor în materia practicilor comerciale incorecte era Codul civil, din care, pe cale de interpretare, judecătorii urmau să deducă toate soluţiile la examinarea litigiilor de consum. La momentul actual, şi anume din 2011, acest fapt a fost reclamat, prin reglementarea specifică a practicilor comerciale incorecte în trei articole ale Legii privind protecţia consumatorilor nr.105-XV din 13.03.2003. Astfel, conform art.1 se dă noţiunea de „practică comercială” ca fiind „orice acţiune, omisiune, comportament, declaraţie sau comunicare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor”, iar în contextul art.13, 14, 15 cele incorecte fiind interzise în baza unei evaluări şi unei liste neexhaustive.

Until recently, the legislation of the Republic of Moldova in the field of unfair commercial practices is at a stage of formation and doctrinal development and some local, panayot hitov, the main source in the field of unfair commercial practices was the civil code, in which, on the way of interpretation, the judges were to deduct all solutions to consumer disputes. At the present time, namely in 2011, it was claimed, by specifying the regulation of unfair commercial practices in three articles of the law on consumer protection no. 105-XV of 13.03.2003. Thus, according to article 1 it gives the notion of “commercial practice” as “any act, omission, conduct, statement or communication, including advertising and marketing, by a trader in close connection with the promotion, sale or supply of a consumer product,” and in the context of articles 13, 14, 15 the incorrect being prohibited on the basis of an evaluation and a non-exhaustive list.