Empowering refugees in the digital economy: human rights perspectives on online labor markets [Articol]

Abstract

This paper explores the transformative potential of the digital economy and the parallel rise of digital labor, emphasizing their implications for labor market dynamics and social inclusion. In an era marked by technological innovation and recurring global crises, digitalization has become an essential driver of economic competitiveness, institutional restructuring, and labor mobility. While these developments offer new opportunities for addressing skills shortages and enabling flexible forms of employment, they also raise critical concerns regarding equity and access, particularly for marginalized populations such as refugees. Refugees often face legal, institutional, and social barriers to formal employment, yet digital labor present novel avenues for their economic participation and empowerment. This article critically examines how digitalization can serve as mechanisms for inclusion, while also highlighting the human rights challenges that must be addressed to ensure that digital labor markets are equitable and accessible. By focusing on the intersection of digital labor and refugee rights, the article offers a rights-based framework for building inclusive digital economies that foster resilience, opportunity, and social justice. Această lucrare explorează potențialul transformator al economiei digitale și ascensiunea paralelă a forței de muncă digitale, subliniind implicațiile acestora pentru dinamica pieței muncii și incluziunea socială. Într-o eră marcată de inovația tehnologică și crize globale recurente, digitalizarea a devenit un factor esențial al competitivității economice, restructurării instituționale și mobilității forței de muncă. Deși aceste evoluții oferă noi oportunități pentru abordarea deficitului de competențe și pentru a permite forme flexibile de angajare, ele ridică, de asemenea, preocupări critice cu privire la echitate și acces, în special pentru populațiile marginalizate, cum ar fi refugiații. Refugiații se confruntă adesea cu bariere legale, instituționale și sociale în calea ocupării formale a forței de muncă, însă, forța de muncă digitală prezintă noi căi pentru participarea și emanciparea lor economică. Acest articol examinează critic modul în care digitalizarea poate servi drept mecanism de incluziune, subliniind, totodată, provocările legate de drepturile omului care trebuie abordate pentru a se asigura că piețele digitale ale muncii sunt echitabile și accesibile. Concentrându-se pe intersecția dintre forța de muncă digitală și drepturile refugiaților, articolul oferă un cadru bazat pe drepturi pentru construirea unor economii digitale incluzive care să promoveze reziliența, oportunitățile și justiția socială.