Pragmatica întrebării în ancheta dialectală: observații pe marginea Atlasului lingvistic moldovenesc [Articol]

Abstract

Articolul propune o analiză pragmatică a întrebării în ancheta dialectală, pornind de la materialul oferit de Atlasul lingvistic moldovenesc. Punctul de plecare este insuficiența distincției tradiționale între întrebări directe și indirecte pentru a descrie diversitatea structurilor interogative utilizate în practică. Studiul adoptă o perspectivă pragmatică reflexivă, orientată către condițiile de producere a răspunsurilor. Întrebarea este analizată nu ca un instrument neutru de acces la un conținut preexistent, ci ca un dispozitiv pragmatic, care participă la configurarea situației de comunicare și la co-producerea datelor lingvistice. Pe această bază, este propusă o tipologie a întrebărilor (metalingvistice, de completare, descriptive, situaționale, multimodale și de traducere), în funcție de modul în care acestea orientează și constrâng producerea răspunsului. În final, articolul evidențiază necesitatea de a distinge între două niveluri ale opoziției direct/indirect și de a integra studiul atent al întrebării în analiza datelor dialectologice. This article proposes a pragmatic analysis of questioning in dialectological fieldwork, based on material from the Atlasul lingvistic moldovenesc. It argues that the traditional distinction between direct and indirect questions is insufficient to account for the diversity of interrogative structures used in practice. The study develops a reflexive pragmatic perspective focused on the conditions under which responses are produced. Questions are thus treated not as neutral instruments for retrieving pre-existing content, but as pragmatic devices that shape the interactional situation and contribute to the co-production of linguistic data. On this basis, the article proposes a typology of questions (metalinguistic, completion-based, descriptive, situational, multimodal, and translation-based), defined by the way they orient and constrain responses. Finally, it highlights the need to distinguish between two levels of the direct/indirect opposition and to integrate the attentive study of questioning in the analysis of dialectological data.