Reprezentări ale străinului în imaginarul colectiv românesc [Articol]

Abstract

The article explores the complexity of the concept of the stranger, as analyzed through the lens of prominent philosophers of language, theorists, and literary critics such as Martin Buber, Franz Rosenzweig, Hans Gadamer, Karl Jaspers, Martin Heidegger, Emmanuel Levinas, Mikhail Bakhtin, Hermann Keyserling, Ivana Markova, among others. The authors distinguish between two fundamental types of representation of the stranger in literature: as „THEY” – viewed through the lens of nationality and ethnicity – and as „YOU” – perceived as a living being capable of emotions and reflection. The study also examines how alterity is reflected in the collective mindset, often reduced to a fantasy of the malevolent, which generates unjustified prejudices and clichés. Stereotypes about strangers are analyzed based on four main reference points: language, clothing, space (topos), and religious affiliation. The applied section of the research focuses on representations of the stranger in Romanian proverbs, which are seen as markers of the prejudices and perceptions shaped through the historical experience of interethnic coexistence. Stereotypical images associated with various nationalities and ethnic groups – such as the Roma, Turks, Jews, Germans, and even Romanians – are analyzed from sociological and anthropological perspectives. Articolul explorează complexitatea conceptului de străin, analizat din perspectiva unor importanți filozofi ai limbajului, teoreticieni și critici literari precum Martin Buber, Franz Rosenzweig, Hans Gadamer, Karl Jaspers, Martin Heidegger, Emmanuel Levinas, Mihail Bahtin, Hermann Keyserling, Ivana Markova ș.a. Autorii disting două tipuri fundamentale de reprezentare a străinului în literatură: ca „EI” – privit prin prisma naționalității și etniei, și ca „TU” – perceput ca ființă vie, capabilă de trăiri și reflecții. Studiul examinează, de asemenea, modul în care alteritatea este reflectată în mentalul colectiv, adesea redusă la o fantasmă a maleficului, generatoare de prejudecăți și clișee nejustificate. Stereotipurile despre străini sunt analizate prin prisma a patru criterii de referință: limba, vestimentația, spațiul (toposul) și confesiunea. Partea aplicativă a cercetării se concentrează pe reprezentările străinului în proverbele românești, văzute ca expresii ale prejudecăților și percepțiilor formate în contextul conviețuirii interetnice de-a lungul timpului. Sunt analizate imagini stereotipice asociate diferitelor naționalități și etnii – precum țigani, turci, evrei, germani sau chiar români – din perspectivă sociologică și antropologică.