Percepția cyberbullyingului de către tineri – decalajul dintre informare și înțelegere [Articol]

Abstract

În Republica Moldova, rata prevalenței victimizării prin cyberbullying ajunge la 53,4%, o proporție de 3,5 ori mai mare decât media europeană de 15%. Prezenta cercetare examinează percepția unui grup de 314 studenți ai Universității de Stat din Moldova cu privire la acest fenomen și relevă trei contradicții critice. Prima contradicție: în timp ce 84,4% dintre respondenți se declară familiari cu termenul cyberbullying, doar 29,3% sunt siguri că îl înțeleg, îl pot recunoaște și preveni (decalaj de 55,1 puncte procentuale). A doua contradicție: 77,4% dintre tineri se informează de pe rețelele de socializare, însă doar 10,2% au încredere în conținutul viral (decalaj de 67,2 puncte procentuale). A treia contradicție: 71% au încredere în psihologi și specialiști, dar doar 17,8% au primit educație formală despre cyberbullying (decalaj de 54 puncte procentuale). Studiul demonstrează că tinerii operează cu o cunoaștere fragmentată și asimilată pasiv din medii în care nu au încredere, constituind o vulnerabilitate sistemică. Absența unei cunoașteri consolidate și structurate nu este doar o lacună didactică, ci o problemă de sănătate publică. In the Republic of Moldova, the cyberbullying victimization rate reaches 53.4%, 3.5 times higher than the European average of 15%. This research examines 314 Moldova State University students’ perceptions of the phenomenon and reveals three critical contradictions. First contradiction: while 84.4% declare themselves familiar with the term cyberbullying, only 29.3% are confident they understand, can recognize, and prevent it (55.1 percentage point gap). Second contradiction: 77.4% learn from social media, yet only 10.2% trust viral content (67.2 percentage point gap). Third contradiction: 71% trust psychologists and specialists, but only 17.8% received formal education about cyberbullying (54 percentage point gap). The study demonstrates that young people navigate with fragmented knowledge, passively absorbed from environments they do not trust, constituting a systemic vulnerability. The absence of consolidated, structured knowledge is not merely a didactic gap but a public health problem.