Statutul juridic al limbii române şi impunerea limbii ruse în instituţiile administrative din Basarabia (1812-1828) [Articol]

Abstract

În Basarabia, după anexarea sa la Imperiul Rus în 1812, autonomia provizorie a regiunii și statutul juridic al limbii române au fost subminate sistematic. Deși actele fondatoare, precum ,,Constituirea administrației provizorii în Basarabia” din 23 iulie 1812 şi ,,Statutul privind crearea Regiunii Basarabiei” din 29 aprilie 1818, garantau utilizarea ambelor limbi, rusă și română, în administrație, în practică, s-a creat un sistem disfuncțional. Studiul arată că lipsa deliberată a traducătorilor a transformat conflictele lingvistice într-un instrument strategic de rusificare. Oficialii ruși, precum guvernatorul Harting și comisarul Malevici, au refuzat să folosească limba română, provocând blocaje administrative. Aceste disfuncționalități au servit ca pretexte pentru a justifica impunerea limbii ruse și pentru a centraliza puterea. Procesul a culminat cu desființarea biroului moldovenesc în 1824-1825 și cu ignorarea hotărârilor Consiliului Suprem de a angaja traducători. Aceste acțiuni au dus la anularea autonomiei Basarabiei prin ,,Regulamentul” din 1828. Astfel, soarta limbii române a fost direct legată de politica imperială a Rusiei de a asimila teritoriul și de a-l transforma dintr-o entitate cu statut special într-o regiune apropiată tipologic guberniilor.

In Bessarabia, following its annexation by the Russian Empire in 1812, the region’s provisional autonomy and the legal status of the Romanian language were systematically undermined. Although founding acts, such as the ,,Constitution of the Provisional Administration in Bessarabia” of July 23, 1812, and the ,,Statute regarding the creation of the Bessarabia Region” of April 29, 1818, guaranteed the use of both languages, Russian and Romanian, in the administration, in practice, a dysfunctional system was created. The study shows that the deliberate lack of translators transformed linguistic conflicts into a strategic instrument of Russification. Russian officials, such as Governor Harting and Commissioner Malevich, refused to use Romanian, causing administrative blockages. These dysfunctions served as pretexts to justify the imposition of the Russian language and to centralize the power. The process culminated with the abolition of the Moldovan bureau in 1824–1825 and the ignoring of decisions made by the Supreme Council to hire translators. These actions led to the annulment of Bessarabia’s autonomy through the ,,Regulation” of 1828. Thus, the fate of the Romanian language was directly tied to Russia’s imperial policy of assimilating the territory and transforming it from an entity with a special status into a region typologically similar to a standard guberniya (governorate).