Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia – 2020, de Ion Hadârcă: spectacolul declinului și al supraviețuirii [Articol]

Abstract

The object of our investigation is The Pandemic Diary or Wuhandemia – 2020 by writer Ion Hadârcă, the first diary about the pandemic from the Bessarabian literary space, in which we find the reverberations of a lucid mind capturing daily statistics about the pandemic situation in Romania, the Republic of Moldova, as well as in the countries of the European Union and the USA. Beyond the pandemic framework, understood as the decline of the biological marked by a state of general psychosis and disastrous apocalyptic scenarios, other signs of moral decline are also recorded, such as the barely perceptible distance between the „mask” and the sociopolitical „masquerade”, which the diarist observes and comments on, including from the perspective of his position as senator in the Romanian Parliament during the 20162020 legislature. We were particularly interested in the reflection of the diaristic self’s inner experiences in relation to this dehors impregnated with all the maladies of the century, a self embodied as a lucid observer, often critical and ironic towards a drifting world, who saves himself through art and literature.

Obiectul investigației noastre este Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia – 2020 al scriitorului Ion Hadârcă, primul text diaristic despre pandemie din spațiul literar basarabean, în care regăsim reverberațiile unei gândiri lucide ce surprinde statistici zilnice despre situația pandemică din România, R. Moldova, dar și din țările Uniunii Europene și SUA. Dincolo de cadrul pandemic, sunt înregistrate și alte semne ale declinului moral, distanța abia perceptibilă dintre „masca” și „mascarada” sociopolitică pe care diaristul o urmărește și o comentează inclusiv din perspectiva funcției de senator în Parlamentul României, pe care a avut-o în legislatura 2016-2020. Ne-a interesat în mod deosebit oglindirea trăirilor interioare ale eului diaristic în raport cu acest le dehors impregnat de toate maladiile secolului, un eu ipostaziat într-un observator lucid, deseori critic și ironic al lumii în derivă, care se salvează prin artă și literatură.