Geopolitical landmarks of the romanian space: some remarks on the current relevance of the classical discourse

Abstract

Classical Romanian geopolitics is presented as the sum of geopolitical works (volumes, magazines, atlases) published in interwar Romania and which mark a quantitative and qualitative peak during World War II. The authors, directly connected to significant Western geopolitical trends, put into practice the classical methodology (to which they corrected and added, depending on the national specifics) to identify and explain the European geopolitical motives of Greater Romania, but also to substantiate the directions of foreign policy and war strategies. After several decades of banning geopolitical discourse, with the overthrow of the regime in 1989, the necessity and fashion of geopolitics returned to Romania. In this context, it becomes a necessary and useful exercise to compare the premises of our classical geopolitics with the contemporary ones – to verify how much and how it remains valid. Our brief observations conclude that most of the classic analyses, models, and scenarios remain valid, with some adjustments that do not affect the essence. These updates are mandatory due to the changing regional context (primarily the identity and capacity of neighboring states) and some border changes. Geopolitica clasică românească se prezintă ca suma lucrărilor geopolitice (volume, reviste, atlase) publicate în România interbelică și care marchează un apogeu cantitativ și calitativ în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Autorii, conectați direct la tendințele geopolitice semnificative occidentale, au pus în practică metodologia clasică (la care au corectat și adăugat, în funcție de specificul național) pentru a identifica și explica rațiunile geopolitice europene ale României Mari, dar și pentru a fundamenta direcțiile politicii externe și strategiile de război. După câteva decenii de interzicere a discursului geopolitic, odată cu răsturnarea regimului în 1989, necesitatea și moda geopoliticii au revenit în România. În acest context, devine un exercițiu necesar și util să comparăm premisele geopoliticii noastre clasice cu cele contemporane – să verificăm cât și cum rămâne valabilă. Scurtele noastre observații concluzionează că majoritatea analizelor, modelelor și scenariilor clasice rămân valabile, cu unele ajustări care nu afectează esența. Aceste actualizări sunt obligatorii din cauza contextului regional în schimbare (în primul rând identitatea și capacitatea statelor învecinate) și a unor modificări de frontieră.