ETNOGRAFIE PENTRU ARHEOLOGIE: O REVENIRE LA PROBLEMA UTILIZĂRII MATERIALELOR ETNOGRAFICE ÎN INTERPRETAREA ARHEOLOGICĂ

Abstract

Interpretările vestigiilor arheologice și reconstituirile sociale, etnoculturale și tehnologice în baza acestora implică necesitatea unor cooperări interdisciplinare complexe. Orice reconstrucție este mai degrabă ipotetică și relativă, iar utili- zarea unor analogii etnografice pentru argumentarea acesteia trebuie realizată cu prudență. Numeroasele studii etnoarheo- logice, prin cercetarea culturilor vii în scopul interpretărilor vestigiilor arheologice, contribuie la generalizarea analogiilor și la diversificarea versiunilor de interpretare. Etnoarheologia, care studiază culturile vii dintr-o perspectivă arheologică, se manifestă drept etnografie pentru arheologie. Misiunea etnoarheologiei constă în propunerea unui set de abordări, care să înlocuiască simpla corelare cu datele etnografice, elaborând modele de analogii pasibile utilizării la analiza datelor arheologice şi la verificarea reconstrucţiilor ipotetice.

The interpretations of archaeological record and the social, ethnocultural and technological reconstructions based on them imply the need for complex interdisciplinary research. Any reconstruction is rather hypothetical and relative, using some ethnographic analogies in order to argue that it must be done with caution. Numerous ethnoarchaeological studies, by researching living cultures for the purpose of interpreting archaeological remains, contribute to the generalization of analogies and the diversification of interpretation versions. Ethnoarchaeology, which studies living cultures from an archaeological perspective, manifests itself as ethnography for archaeology. The mission of ethnoarchaeology consists in proposing a set of approaches, which replace the simple correlation with ethnographic data, elaborating models of analogies that can be used in the analysis of archaeological data and in the verification of hypothetical reconstructions.