Terminologia IA și metafora globalizării [Articol]

Abstract

Din perspectiva traducerii textelor specializate, terminologia IA reprezintă o expresie „vie” a metaforei într-un context profund globalizat. Formarea și stabilirea termenilor, acceptarea și integrarea lor în discursul terminologic reflectă dinamica domeniului. Articolul propune analiza etimologică, metaforică, funcțional-semantică a termenilor, parte a domeniului IA, raportată la Teoria Generală a Terminologiei (Wüster). Această abordare permite crearea arborelui conceptual ierarhic. Astfel, sintagma inteligență artificială, hiperonim conceptual, subordonează o serie de hiponime specializate, printre care – rețea neuronală/ neurală, algoritm de tokenizare, halucinație etc. Termenii (simpli și complecși) reprezintă împrumuturi din limbile moderne și însumează concepte universale, supuse procesului de metaforizare. Metafora globalizării se manifestă prin uniformizare conceptuală: termenii IA sunt preluați aproape identic în diferite limbi (cu mici excepții) printr-un proces în care imaginile metaforice originare devin universale și funcționează ca repere cognitive. Astfel, metafora „percepției eronate” este prezentă în termenul halucinație și vizează un conținut fals, generat de un model IA. Termenul algoritm reprezintă metafora „ordinii”, ancorată, inițial, în matematică. Utilizată în domeniul IA, această metaforă devine model conceptual în descrierea funcționării unui sistem IA. Metafora „plasei de păianjen” evoluează în conceptul „rețea” care, proiectat la nivel de sistem nervos, devine „nod” și „fir”; ulterior, achiziționat în domeniul IA, în sintagma rețea neuronală/neurală reprezintă „model matematic (IA) bazat pe noduri și legături”→ „obiect” mental, „arhitectură de procesare”, concept abstractizat. Terminologia IA se impune prin convergență metaforică și tinde spre omogenizare și standardizare internațională.