ALIMENTAŢIA DEPORTAȚILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN CADRUL OPERAȚIUNII „IUG” (1949)

Abstract

The article inserts sequences referring to the nutrition of the Stalinist regime victims, subjects to deportation Moldavian Soviet Socialist Republic, in the second wave (1949), in special regulatory localities distributed in the special areas of the Soviet Union. Testimonies of people considered by the Stalinist regime to be “enemies of the people”, reflects the nutrition shortage not only in the journey from “home” to “destination”, but also in the process of adapting to the intruder environment, food security being precarious in both cases. In many ways, a large part of the memories of deported persons show similarities to the famine suffered by the population of the Moldavian Soviet Socialist Republic in 1946. In the destination localities, the nutrition of the deportees depended on many factors: climatic (winter temperature reaching -40° C) and living conditions, workplace, health, the presence of the head of the family and members able to work, etc. Families deported with small children, in the absence of the father (the basic maintainer) and only with the presence of the mother, were the most difficult.În articol sunt înserate secvențe cu referire la alimentația victimelor regimului stalinist supuse deportărilor din RSS Moldovenească în cadrul celui de-al doilea val (1949), în localitățile de reglementare specială ale Uniunii Sovietice. Mărturiile persoanelor considerate de regimul stalinist drept „dușmani ai poporului” oglindesc penuria alimentară nu doar în cadrul parcurgerii drumului „de acasă” spre „destinație”, ci și în procesul de adaptare la mediul intrus, asigurarea cu alimente fiind una precară în ambele cazuri. În multe privințe, o bună parte dintre amintirile celor deportați întrezăresc similitudini cu foametea suportată de populația RSS Moldovenească în 1946. În localitățile de destinație, alimentația deportaților a depins de foarte mulți factori: condițiile climaterice (temperatura iarna ajungând la -40° C) și de trai, locul de muncă, starea sănătății, prezența capului familiei și a membrilor apți de muncă etc. Familiilor deportate cu copii mici, în lipsa tatălui (întreținătorului de bază) și doar cu prezența mamei, le-a fost cel mai greu.