The self-monitoring register as an instrument for the analysis of the enacted curriculum in physical education [Articol]

Abstract

This article examines how the written curriculum in Physical Education is reflected in actual teaching practice, using teachers’ self-monitoring registers as the main source of analysis. The registers were completed during monitored lessons and examined in relation to individualized long-term instructional planning. The study followed a descriptive analytical approach, combining documentary analysis with qualitative interpretation of the information recorded by teachers. Two dimensions were considered: the organizational conditions of the lesson, including instructional space, number of students, equipment and material resources, and the educational process, including objective achievement, student participation, teaching strategies, assessment practices and difficulties observed during lessons. The data show that teachers do not apply the curriculum as a fixed scheme. They adapt content, methods and activity organization to available space, class size, students’ level and teaching conditions. Thus, the self-monitoring register supports teacher reflection and helps explain how the Physical Education curriculum functions in school practice. Articolul examinează modul în care curriculumul scris la disciplina Educație fizică se reflectă în practica reală a lecției, utilizând ca sursă principală registrele de automonitorizare completate de cadrele didactice. Registrele au fost completate în cadrul lecțiilor monitorizate și analizate în raport cu proiectarea didactică de lungă durată individualizată. Studiul are un caracter descriptiv-analitic și îmbină analiza documentară cu interpretarea calitativă a informațiilor consemnate de profesori. Au fost urmărite două dimensiuni. Prima vizează condițiile organizatorice ale lecției: spațiul de desfășurare, numărul de elevi, inventarul disponibil și resursele materiale. A doua se referă la procesul educațional: realizarea obiectivelor, participarea elevilor, strategiile didactice, modalitățile de evaluare și dificultățile observate în lecție. Datele arată că profesorii nu aplică curriculumul ca pe o schemă fixă. Ei adaptează conținuturile, metodele și organizarea activităților la spațiul disponibil, efectivul clasei, nivelul elevilor și condițiile concrete de predare.