Fenomenul Truthwashing în contextul amenințărilor hibride: implicații pentru securitatea informațională [Articol]

Abstract

Una dintre ultimele forme de manipulare care se manifestă tot mai des în mass-media din țară și de peste hotare, dar, mai ales, în spațiul virtual, se referă la așa-numitul truthwashing. De regulă, metoda folosește evenimente, circumstanțe, acte sau dovezi reale, dar extrase din context, pentru a susține o narațiune falsă. Astfel, faptele sunt expuse unor interpretări false, creând iluzia unui adevăr „curățat” sau „nou”. În cadrul acestei metode de distorsionare a faptelor, se folosește pe larg amestecul adevărului cu minciuna, în vederea susținerii unui punct de vedere iluzoriu adevărat, care la prima vedere sună credibil, dar nu are o bază reală. Unii cercetători îl mai pot defini ca un adevăr subiectiv, dar nu obiectiv. Articolul de față își propune să cerceteze acele subtilități prin care adevărul este perceput doar la nivel de percepție, nu prin intermediul faptului obiectiv.

One of the latest forms of manipulation that is increasingly manifesting itself in the mass media in the country and abroad, but especially in the virtual space, refers to the so-called truthwashing. As a rule, the method uses real events, circumstances, acts or evidence, but taken out of context, to support a false narrative. Thus, the facts are exposed to false interpretations, creating the illusion of a „cleaned” or „new” truth. Within this method of distorting the facts, the mixture of truth and lies is widely used, in order to support an illusory true point of view, which at first glance sounds credible, but has no real basis. Some researchers can also define it as a subjective truth, but not objective. This article aims to investigate those subtleties through which the truth is perceived only at the level of perception, not through objective fact.