Orientări pragmatice în contextul transferului inovațional în învățământ [Articol]

Abstract

Obiectivul articolului de față este de a urma și de a clarifica firul unor delimitări și joncțiuni între semnificațiile transferului inovațional, întreprinse o dată cu implicarea schimbărilor socioculturale și economice care se produc vertiginos la ora actuală, de a explica care este logica transferului inovațional în reevaluarea datelor manageriale și ale extensiei acestora până la un rezultat pozitiv. În acest sens, am urmărit să introducem în analiză arii care au ca sarcină studiul calităților integrale ale managerului. Nu mai puțin relevantă este intermedierea metodologică la nivelul discursului/ demersului experimental, prin expunerea datelor sale esențiale, ca decupaj al demersului formativ, care să facă inteligibil specificul general al competenței manageriale de transfer inovațional și care să ilustreze edificator modul în care aceasta își revendică „drepturile”. The objective of this article is to follow and clarify the thread of some delimitations and junctions between the meanings of innovation transfer, undertaken with the involvement of the sociocultural and economic changes that are occurring rapidly at the present time, to explain what is the logic of innovation transfer in the reevaluation of managerial data and their extension to a positive result. In this sense, we aimed to introduce into the analysis areas that have as their task the study of the integral qualities of the manager. No less relevant is the methodological intermediation at the level of the experimental discourse/ approach, by exposing its essential data, as a section of the formative approach, which makes the general specificity of the managerial competence of innovation transfer intelligible and which edifyingly illustrates the way in which it claims its ,,rights”.