Relații româno-britanice după 26 iunie 1940: noi surse [Articol]

Abstract

Studiul examinează degradarea accelerată a relaţiilor româno-britanice în intervalul iunie 1940 – februarie 1941, de la denunţarea garanţiilor britanice imediat după pierderea Basarabiei şi Bucovinei până la ruperea legăturilor diplomatice. Pe baza unor documente inedite din Arhivele Naţionale britanice, autorul arată cum Londra a privit Bucureştiul drept „teritoriu controlat de inamic”, dar a ezitat să-şi închidă legaţia pentru a menţine un punct de observaţie în Balcani. Expulzarea inginerilor britanici, presiunea propagandistică anti-engleză şi intrarea trupelor germane au transformat România într-un factor de insecuritate regională, alimentând proiecte de represalii economice şi chiar bombardarea câmpurilor petroliere. Totodată, analiza scoate la iveală dilemele interne ale guvernului Antonescu – prins între teama de U.R.S.S. şi dependenţa de Berlin – şi eforturile diplomatice britanice de a mobiliza aliaţii balcanici împotriva Axei. Concluzia subliniază că responsabilitatea deteriorării a fost percepută predominant la Londra ca aparţinând Bucureştiului, iar eşecul interacţiunii a lăsat deschis drumul României spre Pactul Tripartit. This article reassesses the abrupt downturn in Anglo-Romanian relations between June 1940 and February 1941, tracing the path from the denunciation of Britain’s security guarantees to the final diplomatic break. Newly consulted files from the UK National Archives reveal that, while London quickly classified Romania as enemy-controlled territory, it kept its legation open to retain a strategic listening post in the Balkans. The Romanian government’s expulsion of long-standing British oil engineers, sustained anti-British propaganda, and the staged deployment of German troops turned the country into a regional liability and prompted British debates over economic retaliation and the feasibility of bombing the Ploieşti oilfields. The narrative also exposes General Antonescu’s balancing act between fear of the USSR and reliance on Berlin, alongside British attempts to rally Balkan neighbours against the Axis. The study concludes that British officials largely blamed Bucharest for the collapse, clearing the way for Romania’s eventual adherence to the Tripartite Pact.