Perspective istorice asupra globalizării [Articol]

Abstract

Înțelegerea actuală a globalizării, fie ea academică sau cotidiană, este concentrată – se poate observa cu ușurință – în mod covârșitor pe fenomene care s-au desfășurat excepțional de rapid în ultimele cinci decenii. Dincolo de acest concept predominant, unii cercetători din orizontul științelor sociale și umaniste au propus și alte diferite modele explicative privind o înțelegere mai cuprinzătoare, și, aș zice, mai complexă din punct de vedere istoric a fenomenelor asociate globalizării. Astfel, putem observa conceptualizări care propun fie o globalizare lungă și una scurtă (A. Giddens, 2009), sau unele care pot fi caracterizate ca exprimând ceva „mediu” din punct de vedere istoric, atunci când globalizarea a fost asociată începuturilor modernității (P. Sloterdijk, 2005). Unii au propus sensuri istorice diferite ale globalizării corespunzătoare unor categorii specifice de științe socio-umane (J. N. Pieterse, 2012); alții au situat germenii globalizării așa zicând în structura genetică a omului (J. Bentley, 2004). Dincolo de o analiză minimală a acestui cadru conceptual general, îmi propun în a doua parte a intervenției mele să ilustrez diversele (și surprinzătoarele) paliere hermeneutice prin care un eveniment major al Antichității, anume Imperiul lui Alexandru cel Mare (în alte analize vom întâlni drept cauze ale globalizării apariția creștinismului, Drumul Mătăsii, Imperiul Mongol al lui Ginghis Han etc.), devine „sursa” principală a procesului globalizării. The current understanding of globalization, be it academic or of everyday life, is – this can easily be seen – overwhelmingly focused on phenomena that have unfolded exceptionally rapidly in the past five decades. Beyond this prevailing concept, some researchers from the horizon of social sciences and humanities have proposed other different explanatory models regarding a more comprehensive and, I would say, more complex understanding from the historical point of view of the phenomena associated with globalization. Thus, we can observe conceptualizations that propose either a long and a short globalization (A. Giddens, 2009), or some that can be characterized as expressing something medium when globalization was associated with the beginnings of modernity (P. Sloterdijk, 2005). Some proposed different historical meanings of globalization corresponding to specific categories of socio-human sciences (J. N. Pieterse, 2012); others located the germs of globalization, so to speak, in the genetic structure of the human being (J. Bentley, 2004). Beyond a minimal analysis of this general conceptual framework, my aim in the second part of my intervention is to illustrate the various (and surprising) hermeneutic levels through which a major event of Antiquity, namely the Empire of Alexander the Great (in other analyses, we will meet, as causes of globalization, the emergence of Christianity, the Silk Road, the Mongol Empire of Genghis Khan, etc.), becomes the primary “source” of the globalization process(es).