Metafora reflectă noţiunile de (de)nominaţie a „lucrurilor”. Metaforele „tocite”
reprezintă cuvinte supuse „tocirii” imaginii. Acestea nu mai sunt sesizabile ca metafore propriu-
zise, fiind supuse procesului de demetaforizare. Ne referim, în special, la metaforele „tocite”,
formate în limbile savante, greacă și latină, și preluate în limbajul specializat, bucurându-se
de o utilizare translingvistică și interdomenială. În prezentul articol se preconizează o analiză
a metaforelor „tocite” din perspectiva amorului mitic. Mulți termeni s-au format având drept
punct de plecare etimologii savante din sfera amorului mitic (acțiuni, calități, zeități etc.).
Astfel, termenii afrodiziac (< gr. aphrodisiakos „referitor la dragoste”), hermafrodit (< gr.
Hermes + < gr. Afrodita), narcisism (< fr. narcissisme < gr. Narkissos < gr. narke „amorțit”)
etc. au drept reper personaje mitice; unii termeni au o contiguitate cu amorul mitic mai puțin
sesizabilă: de exemplu, venin (< lat. venenum, i, n „licoare de dragoste, drog”); ecou (< gr.
echo „sunet”) etc.
