Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
3 results
Search Results
Item BUNA GUVERNARE DIGITALĂ – O PARADIGMĂ A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE(Print-Caro, 2024) Bîzu, Calin-LucianDigitalizarea reprezintă o miză semnificativă pentru guvernarea și dezvoltarea unei țări. Apariția unui public compus din cetățeni care pledează pentru o bună guvernare digitală face procesul fezabil, deschizând ușa și pentru buna guvernare. Modernizarea oricărui sector, în general, și guvernanța în special, se bazează pe digitalizare. Digitalizarea aplicată ca instrument de bună guvernare aduce schimbări instituționale și forme de dezvoltare specifice în arena politică. Studiile indică faptul că revizuirea structurilor guvernanței și a politicilor digitale prezintă un model de guvernanță digitală condusă de stat. Țările europene au promovat strategii de digitalizare, dornice, de asemenea, să faciliteze tehnologia digitală pentru dezvoltarea economică și buna guvernare în cadrul puterii executive a guvernului. În acest sens, dezvoltarea serviciilor guvernamentale trebuie să progreseze, infrastructura digitală trebuie consolidată, cetățenii și sectorul privat ar trebui să culeagă beneficii incontestabile, economia digitală ar trebui să prospere, iar accesul la bunuri și servicii publice ar trebui să fie excelent. Transformarea digitală afectează toate nivelurile sferei publice – indivizi, asociațiile acestora, instituțiile publice și democrația în ansamblu. Oferă oportunități de consolidare a democrației și de implementare a celor 12 principii ale bunei guvernări. Guvernanța digitală a devenit o paradigmă a administrației publice datorită capacității sale de a spori eficiența, transparența și implicarea cetățenilor, precum și capacitatea sa de a stimula inovația și adaptabilitatea la schimbările societale.Item AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII NOULUI MANAGEMENT PUBLIC ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII REPUBLICII MOLDOVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.(Print-Caro, 2024) Petrachi, GabrielaÎn acest articol, autorul și-a propus să analizeze și să stu- dieze impactul implementării noului management public în autoritățile publice din Republica Moldova, prin prisma procesului de aderare la Uni- unea Europeană. Moldova are un anumit nivel de pregătire în domeniul re- formei administrației publice și s-au înregistrat unele progrese. O condiție deosebit de importantă pentru îmbunătățirea performanței economice și sociale a organizațiilor publice urmează a fi managementul modernizării. Noul Management Public reunește valori care deplasează accentul de pe administrația publică tradițională pe managementul public. Modernizarea managementului organizațiilor publice ar trebui să contribuie la consoli- darea capacității în formularea și implementarea reformei economice și sociale. Creșterea capacității de a realiza reforme și de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv prin accelerarea punerii în aplicare a reformei administrației publice, este o condițiie obligatorie pe care țara noastră trebuie să o îndeplinească în procesul de aderare. Analiza noului manage- mentului public este un instrument de cercetare pentru toți factorii interni și externi care au implicații asupra activităților și evidențiază punctele forte și punctele slabe ale autorităților publice.Item CONSIDERAȚII PRIVIND NOȚIUNEA „ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ” ȘI SENSURILE EI(CEP USM, 2024) Țurcan, LilianaThe objective of this article is to research the opinions of specialists in the feld of Public Law, but also the legal framework of the Republic of Moldova regarding the notion of public administration and the meanings of the notion. In this study, the following methods were used: logical, historical and comparative. The differences between public administration and private administration, public administration and state administration, public administration and executive power were specifed. Also, the two meanings of the notion of public administration were analyzed: the material-functional meaning and the formal-organic meaning. The basic conclusion of the research is that public administration as an activity has a wider content than public administration as a system of authorities.