Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
5 results
Search Results
Item RELAȚII DE COLABORARE ÎNTRE UE ȘI GEORGIA ÎN CONTEXTUL DEPUNERII CERERII DE ADERARE(CEP USM, 2023) Nastas, AdelinaArticolul explorează colaborarea strânsă dintre Uniunea Europeană (UE) și Georgia, în special în lumina depunerii cererii de aderare a Georgiei la UE. Semnarea Acordului de Asociere în 2014 a consolidat angajamentul reciproc în ceea ce privește statul de drept, drepturile omului, buna guvernare și dezvoltarea economică. AA, împreună cu Politica Europeană de Vecinătate, subliniază importanța Georgiei în contextul european. Colaborarea se extinde către diverse sectoare, inclusiv transport, energie și mediu, iar UE susține integritatea teritorială a Georgiei în granițele sale internațional recunoscute. Georgia a obținut acces la Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare, contribuind semnificativ la modernizarea și diversificarea economiei. De asemenea, proiectul „Access2Markets” al Comisiei Europene facilitează schimbul comercial. Georgia beneficiază de sprijinul UE în proiecte precum „EU4Climate”, evidențiind perspectiva sa promițătoare în cadrul Uniunii Europene.Item КОНФЛИКТЫ В РЕГИОНЕ ЮЖНОГО СОСЕДСТВА И ОПЕРАТИВНАЯ РОЛЬ ЕС(CEP USM, 2023) Sîrbu, MădălinaArticolul analizează evoluția direcției sudice a politicii externe a Uniunii Europene, parte a Politicii Europene de Vecinătate, cu accent pe regiunea mediteraneeană. Motivele pentru includerea acestei direcții în agenda internațională a UE în anii ‘90 sunt diverse, inclusiv aspecte geografice și geopolitice, precum impactul asupra securității Europei dat de instabilitatea din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. De asemenea, se discută motivele sociale și economice, cum ar fi accesul la noi piețe și gestionarea migrației din țările nord-africane către statele membre UE. Articolul subliniază crearea Parteneriatului Euro-Mediteraneean (Procesul de la Barcelona) în 1995, care avea trei dimensiuni: politică, financiar-economică și socio-culturală. Politica se concentra pe promovarea păcii și stabilității, democrație, respectarea drepturilor omului și combaterea terorismului. Dimensiunea financiar-economică viza cooperarea economică și sprijin financiar, în timp ce dimensiunea socio-culturală promova dialogul intercultural și dezvoltarea resurselor umane. Articolul evidențiază, de asemenea, modul în care evenimentele precum “Primăvara Arabă” și conflictele din Libia și Siria au influențat politica UE în regiune, subliniind dificultățile de coordonare și securitatea. Se remarcă că democrația s-a confruntat cu prioritățile de securitate, iar UE trebuie să se adapteze la aceste provocări.Item ВОСТОЧНАЯ ПОЛИТИКА СОСЕДСТВА ЕС В ГРУЗИИ(CEP USM, 2023) Stanceva, AlinaAcest articol se concentrează pe analiza politicii est-europene a vecinătății Uniunii Europene în Georgia. Sunt descrise mecanismele și instrumentele principale utilizate de UE pentru atingerea obiectivelor sale în relația cu Georgia, inclusiv programele de asistență financiară, asistența tehnică și cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor. De asemenea, sunt examinate provocările cheie cu care se confruntă UE în relațiile sale cu Georgia, cum ar fi instabilitatea politică, conflictele din regiune, corupția și dezvoltarea economică slabă. Sunt prezentate mai multe recomandări pentru consolidarea cooperării între UE și Georgia, inclusiv îmbunătățirea eficacității asistenței financiare, sprijinirea reformelor și combaterea corupției, precum și promovarea soluțiilor pașnice în rezolvarea conflictelor din regiune. În ansamblu, articolul reprezintă o contribuție importantă la studiul politicii est-europene a vecinătății UE și a implementării sale în Georgia.Acest articol se concentrează pe analiza politicii est-europene a vecinătății Uniunii Europene în Georgia. Sunt descrise mecanismele și instrumentele principale utilizate de UE pentru atingerea obiectivelor sale în relația cu Georgia, inclusiv programele de asistență financiară, asistența tehnică și cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor. De asemenea, sunt examinate provocările cheie cu care se confruntă UE în relațiile sale cu Georgia, cum ar fi instabilitatea politică, conflictele din regiune, corupția și dezvoltarea economică slabă. Sunt prezentate mai multe recomandări pentru consolidarea cooperării între UE și Georgia, inclusiv îmbunătățirea eficacității asistenței financiare, sprijinirea reformelor și combaterea corupției, precum și promovarea soluțiilor pașnice în rezolvarea conflictelor din regiune. În ansamblu, articolul reprezintă o contribuție importantă la studiul politicii est-europene a vecinătății UE și a implementării sale în Georgia.Item РЕСПУБЛИКА БЕЛАРУСЬ В ЕВРОПЕЙСКОЙ ПОЛИТИКЕ СОСЕДСТВА(CEP USM, 2023) Zagorcea, OlgaArticolul analizează acțiunile Republicii Belarus în contextul politicii europene de vecinătate, focalizându-se pe relațiile acesteia cu Uniunea Europeană. Autorul utilizează metodele unui analiză meticuloasă a literaturii de specialitate pentru a susține argumentele. Uniunea Europeană își construiește relațiile cu vecinii săi apropiați în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Scopul acestei politici este consolidarea relațiilor dintre UE și țările vecine, pentru a crea o zonă sigură și prosperă, denumită „inelul țărilor prietenoase”, la frontierele Uniunii Europene. PEV a fost lansată în 2004 și cuprinde 16 state, împărțite în 10 state sudice și 6 state estice. UE se angajează să sprijine mai intens țările care implementează sau aspiră la reforme democratice, sociale și economice. Articolul subliniază existența principiului diferențierii, care permite UE să dezvolte relații unice cu fiecare dintre statele partenere, adaptându-se la situația specifică a fiecăreia. Se evidențiază patru domenii principale ale noii politici: guvernare adecvată, democrație, stat de drept și drepturile omului; dezvoltare economică durabilă; securitate; migrație și mobilitate. Autorul remarcă eforturile UE de a oferi sprijin financiar statelor partenere prin Instrumentul European de Vecinătate, cu un buget de 15 miliarde de euro în perioada 2014-2020. În ciuda inițiativelor de colaborare, Belarus a fost exclusă din Politica Europeană de Vecinătate, pe motiv că regimul autoritar al președintelui Lukașenko nu corespunde valorilor europene. Belarus susține că a avut întotdeauna relații pașnice și de cooperare cu vecinii săi, fără a se amesteca în afacerile lor. Concluzia articolului subliniază complexitatea relațiilor dintre UE și Belarus. Pe de o parte, Belarus este deschisă la propunerile Uniunii, dar, pe de altă parte, nu este dispusă să adopte noile principii democratice pe teritoriul său.Item РЕСПУБЛИКА МОЛДОВА В ЕВРОПЕЙСКОЙ ПОЛИТИКЕ СОСЕДСТВА(CEP USM, 2023) Carbuni, EvgheniiRepublica Moldova își pune integrarea europeană printre principalele obiective ale politicii sale externe. Uniunea Europeană (UE) contribuie activ la acest proces prin intermediul Politicii de Vecinătate. Această lucrare își propune să descrie și să analizeze eficacitatea implementării Politicii de Vecinătate în contextul Republicii Moldova. Scopul este identificarea etapelor cheie, a mecanismelor, instrumentelor și formularea de concluzii bazate pe informațiile relevante. Metoda principală de cercetare a fost analiza documentelor corespunzătoare, statisticilor și formarea unei imagini generale pe baza acestor informații. Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au o istorie lungă, iar rezultatul acestor relații ar trebui să fie aderarea Republicii la Uniunea Europeană. Una dintre modalitățile de stimulare și susținere a aderării statului la UE este Politica Europeană de Vecinătate. UE colaborează cu Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și dimensiunii sale regionale de est, Parteneriatul Estic. Scopul principal este apropierea Republicii Moldova de UE. De la înființarea Parteneriatului Estic în 2009, acesta s-a dezvoltat și a fost adaptat la schimbările din regiune. Republica Moldova a beneficiat de finanțare considerabilă pentru dezvoltarea sa și pentru depășirea problemelor și crizelor existente. Proiectele implementate în cadrul Parteneriatului Estic contribuie la alinierea societății și a legislației moldovenești la standardele UE, apropiind astfel Republica Moldova de aderare. Unul dintre cele mai importante realizări este obținerea statutului de țară candidată la UE în iunie 2022. Acest progres a fost susținut activ prin finanțare din partea UE. În perioada 2014-2020, Republica Moldova a primit peste jumătate de miliard de euro sub formă de granturi și a avut acces la încă 200 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și granturi în cadrul a două programe anterioare de asistență macrofinanciară. Mecanismul Parteneriatului Estic oferă oportunități semnificative și stimulează aderarea Moldovei la UE. Finanțarea generoasă din partea UE are un impact semnificativ asupra Republicii Moldova și o apropie de aderare. Cu toate acestea, Republica Moldova nu este încă pregătită cultural, social și economic pentru aderare. În orice caz, esența politicii europene de vecinătate este de a susține țările în parcursul lor european, iar Republica Moldova este un exemplu elocvent al acestei evoluții pozitive.