Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
7 results
Search Results
Item ROLUL INSTITUŢIILOR SOCIETĂŢII CIVILE ÎN ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE LOCALE(CEP USM, 2014) Budurina-Goreacii, CarolinaItem AFIRMAREA INSTITUȚIILOR SOCIETĂŢII CIVILE MOLDOVENEȘTI ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR DEMOCRATICE(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Cahul, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, SvetlanaDuring the post-communist transition period, the formation of civil society institutions was a key clause for the transition to democracy. The civil society institutions have manifested themselves as an important partner in collective leadership, depending on specific development conditions, the population’s civic culture and the degree of tolerance of the established power. This process has been long and difficult, being influenced in particular by three factors that have discouraged the potential of the associative sector: the disagreements between civil society, the private sector and the state; the lack of a morality of public life that makes possible and effective civic control of the political power, and also the exaggerated power of the public sector in relation to the private and associative sector.Item CADRUL CONCEPTUAL, LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL AL DIPLOMAȚIEI ECONOMICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE(2019) Budurina-Goreacii, Carolina; Goreacii, IgorDiplomația economică reprezintă o funcție a politicii externe, cu obiective de promovare a bunăstării economice a cetățenilor unei țări. Scopul său este de a folosi instrumentele politicii externe pentru a susține interesele economice nu numai ale antreprenorilor săi într-o țară străină, ci și a statului în general. Diplomația economică este cadrul eficace de cooperare instituțională în vederea luării măsurilor de promovare a obiectivelor economice ale unei țări dincolo de frontierele sale. În acest articol intenționăm să examinăm conceptul de diplomație economică în contextul dezvoltării Republicii Moldova ca stat independent, să analizăm principalele prevederi economice stipulate în actele normative naționale, dar și să determinăm activitatea principalelor instituții centrale abilitate să implementeze diplomația economică în străinătate.Item UNELE FUNCȚII SPECIFICE ALE INSTITUȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN DEZVOLTAREA SOCIOECONOMICĂ ȘI CULTURALĂ LA NIVEL LOCAL(CEP USM, 2019) Budurina-Goreacii, CarolinaAstăzi, tot mai multe instituții ale societății civile înregistrate la nivel național și local participă activ la rezolvarea problemelor socioeconomice și culturale. Rezultatele finale depind de gradul de colaborare cu autoritățile publice locale,precum și de dorința cetățenilor de a se implica în activități locale. Prin urmare, în articol vom analiza în detaliu funcțiilespecifice ale instituțiilor societății civile privind dezvoltarea comunității, luând în considerare promovarea drepturilor omului, coexistența pașnică a minorităților etnice și consolidarearelațiilor cu diaspora moldovenească; dezvoltarea econo-mică; asigurarea egalității de gen, precum și dezvoltarea personală a tinerilor. În același timp, pe baza acestor funcții, sunt analizate acțiunile și principalele activități pe care le desfășoară instituțiile societății civile în procesul de dezvoltaresocioeconomicăși culturală la nivel local.Item ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE: PERCEPȚII ASUPRA OBIECTIVELOR PRIVIND PROCESELE DE REFORMĂ A ORGANIZAȚIEI(CEP USM, 2019) Stejaru, Selena; Budurina-Goreacii, CarolinaEvoluția Organizației Națiunilor Unite fiind un proces perma nent de adaptare la noi responsabilități, constrângeri și raporturi de forță și influență între membrii săi, reforma acesteia a fost și ea o preocupare constantă în interiorul sistemului și în afara acestuia. Prezentă pe toate continentele și în toate te mele de rezonanță globală, O rganizația a fost expusă continuu atitudinii critice și monitorizării publice. Prin urmare, analiza diverselor etape ale existenței sale și a scenarii lor de reformă se regăsește atăt în cercetările efectuate că către mediul a cademic, în propunerile statelor membre, cât și în programe le elaborate de Secretariat. Astfel, în acest articol ne vom referi la modificările ansamblului de forțe ce determină necesitatea reformei, care sunt în aceeași măsură și resurse motivaționale și operaționale ale schimbării.La fel, vom reliefa opiniile cercetătorilor în domeniu privind impactul acestei schimbări profunde asupra profilului unei organizații interstatale create după principiul suveranității naționale. Reforma sistemului ONU ar trebu i să privească acele orientări și evoluții instituționale care să-i permită o dezbatere democratică, în care strategiile de dezvoltare să se raporteze și la respectarea dreptului și normelor de echitate inter-naționale.Item PREMISELE CONSTITUIRII SOCIETĂŢII CIVILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2017) Budurina-Goreacii, CarolinaÎn perioada regimului totalitar-comunist din URSS statul a încălcat suveranitatea poporului, iar timpul ce a urmat după prăbuşirea regimului comunist a fost marcat de schimbări esenţiale în statutul individului și al societăţii moldovenești în general. În același timp, a fost necesară crearea unor structuri neformale, autonome și independente care să apere drept urile cetățenilor și să le ofere mai multe libertăți de luare a deciziilor în treburile publice locale. În acest context, constituirea societăţii civile a fost posibilă nu doar prin unirea eforturilor tuturor actorilor nestatali, dar și prin creşterea potenţialului cetăţenilor în comunitate. Problema societăţii civile a început să fie discutată activ în țara noastră, mai ales odată cu recunoaşterea Republicii Moldova în calitate de subiect de drept internaţional. Iar premisele constituirii societăţii civile au fost strâns corelate de situaţia social-politică, dezvoltarea economică, crearea cadrului legislativ şi de percepţia cetăţeanului privind democratizarea ţării. Toate aceste aspecte vor fi examinate în acest articol.Item DIMENSIUNEA CORELATIVĂ DINTRE INSTITUȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII LOCALE(CEP USM, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Stejaru, SelenaRelația dintre instituţiile societăţii civile şi dezvoltarea comunităţii locale este examinată astăzi întâi de toate din perspectiva implicării reprezentanţilor sectorului asociativ în acţiuni de dezvoltare locală. Această relaţie este bazată pe anumite norme şi valori ce reies din obiectivele organizaţiilor (in)formale ale societăţii civile, dar şi pe cultura, tradiţiile existente în comunitate, care nu pot fi trecute cu vederea, ci, din contra, dezvoltate pentru binele societăţii. De altfel, la analiza corelaţiei dintre instituțiile societății civile și dezvoltarea comunității locale ne-am propus: să identificăm care sunt instituţiile societăţii civile ce formează comunitatea civică (teoria lui R.Putnam); să examinăm atribuţiile cetăţenilor membri ai unor structuri din sectorul asociativ şi ale celor care sunt independenţi atunci când interacţionează în societate; să evidenţiem cât de deschise şi cooperante sunt instituţiile societăţii civile în procesul dezvoltării comunităţii locale şi să argumentăm ce rol (pozitiv, negativ sau neutru) au instituţiile societăţii civile în soluţionarea problemelor sociale, economice şi/sau culturale din cadrul comunităţii.