Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
7 results
Search Results
Item IDENTITATE ȘI ALTERITATE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC(2024) Prisac, LidiaPropunând imaginea celuilalt în Chișinăul interbelic, ne-am propus să decodificăm modalitățile prin care oamenii din Chișinău s-au reflectat în oglinda celuilalt, astfel încât am ajuns să abordăm aspectele ce țin de citadinii și străinii în raport cu orașul, elitele vechi și noi precum și periferia orașului, minoritățile național-et- nice și imigranții interni și externi, inclusiv refugiații, precum și marginalii societății. Din cele expuse, surprindem faptul că Chișinăul de la începutul perioadei interbelice avea o marcă identitară, cu pretenții de măreție, desprinsă din fizionomia fostului imperiu țarist. Spectaculos prin felul său deosebit de a fi, Chișinău avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului, monolită în totalitate din punct de vedere etnic și cultural. Treptat, pe parcursul celor peste 20 de ani de administrație românească, Chișinăul a împletit în istoria sa, prin ascensiunea noilor și decăderea vechilor elite, caracteristici ale românității și noilor tendințe. Spațiul de regăsire, poate chiar orașul iubit al atâtor neamuri, de la evrei, ruși, ucraineni, la armeni și alte comunități, Chișinăul a scos la iveală experiența dificultăților zilnice de a fi diferit în raport cu restul urbelor din cadrul României întregite.Item DE LA MEMORIE LA IDENTITATE. TOPONIMIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC(CEP USM, 2023) Prisac, LidiaIdentitatea orașului interbelic a fost în strânsă corelare cu spațiul, a ceea ce reprezenta urbea prin esență, și ceea ce asigura mentalității colective stabilitate. Pentru a se putea defini și legitima comunitatea interbelică și-a păstrat în memorie imaginea spațiului propriu, pentru că fiecare comunitate decupa spațiul într-o manieră a sa, își stabilea linii- le, granițele, fiind accesibil pentru cei care se regăseau fideli în el, dar interzis pentru ceilalți. Per ansamblu, Chișinăul avea o marcă identitară desprinsă din fizionomia fostului imperiu. Spectaculos prin natura și felul său deosebit de a fi, Chișinăul avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației etc.) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului. Treptat, în contextul administrației românești, Chișinăul a împletit în istoria sa caracteristici ale românității vizibile mai ales la nivel de toponimie stradală.Item PHILOSOPHICAL PRACTICE APPLIED TO DEMOCRATIZATION PROCESS(CEP USM, 2007) Spinei, AngelaArticolul vine să exploreze axele mentale autohtone, în scopul cercetării funcţionalităţii modelului democratic occi-dental. Observaţiile directe asupra realităţii sociale din Republica Moldova demonstrează o rezistenţă mentală la adop-tarea valorilor democratice. Astfel lucrarea se structurează în jurul a şase concepte esenţiale: identitate – suveranitate – structură socială – democraţie – dialog socratic – practicitransformative. În opinia autoarei, o societate democratică autentică poate fi formată numai în baza unei comunităţi de Ego-uri suverane. La rândul ei, suveranitatea va fi definită ca structură internă a individului, în care „Dreptul se referă la viaţa în sine şi o include”. Un Ego suveran va avea capacitatea de a fi flexibil şi de a recunoaşte Alteritatea. Analizând societatea moldovenească, ajungem la concluzia că aceasta nu poate fi numită democratică a moment. Filosofia va interveni în construcţia Ego-ului suveran, prin intermediul dialogului socratic modern, sau al consilierii filosofice, şi utilizând strategii şi tehnici de flexibilizare a personalităţii, numite sintetic tehnici de hermeneutică situaţională.Item RAPORTURL GLOBAL–LOCAL, MULTICULTURALISM–NAȚIONALISM: REALITĂŢI „CONFUZE” ALE CONTEMPORANEITĂŢII(CEP USM, 2018) Dodul, DumitruProcesul globalizării este unul complex, dinamic şi contradictoriu. Unul dintre aspectele-cheie ale acestuia ţine de implicarea sincronică a unităţii şi diversităţii. Astfel, abordarea globalizării presupune investigaţia inseparabilă a raportului global – local, atât la nivelulul fiecărei naţiuni în parte, cât şi la nivel internaţional. Constituirea naţiunilor, ca entităţi comunitare, pretinzând a avea personalitate politică, este indisolubil legată de apariţia şi afirmarea ideologiei naţionalismului, legată, la rândul său, de conceptul statului naţional. O altă ideologie, a multiculturalismului, porneşte de la experienţa că există grupuri bine definite din punct de vedere etnic, care doresc să-și păstreze specificul, respectiv diferenţa, considerând că recunoaşterea şi respectarea diversităţii nu este incompatibilă cu unitatea politică a unei ţări.Item INTENSIFICAREA DIVER SITĂŢII: IMPACTUL MONDIALIZĂRII ASUPRA REVENDICĂRII SOCIAL - POLITICE A IDENTITĂŢII(CEP USM, 2017) Dodul, DumitruCercetarea reflectă aspecte definitorii ale proceselor civilizatorii contemporane şi dim ensiuni esenţiale ale globalizării,prin recursul la constatarea realităţilor lumii globale şi confruntarea teoriilor existente în domeniu.Scopul este de a radiografia, explica şi evalua perspectivele evoluţiei societăţii şi problemele cu care aceasta se confruntă, de a contura model/modele funcţional / funcţionale de existenţă umană, pentru a facilita înţelegerea fenomenelor sociale şi orient area acţiunilor în jurul unor proiecte comune, urmărindu - se găsirea unor soluţii pentru medierea situaţiilor create vis-à-vis de redefinirea identităţii, uniformizării culturale şi a dialogului dintre civilizaţii.Item IDENTITATEA NAȚIONALĂ A NOBILIMII BASARABENE SUB REGIM DE DOMINAȚIE ȚARIST(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaNobilimea din Basarabia, deşi s-a încadrat activ în sistemul administrativ ţarist, pentru a putea beneficia de drepturile şi privilegiile specifice acestei categorii sociale, şi- a păstrat totuşi identitatea naţională. Lucru confirmat de datele de arhivă, scrierile, notiţele, comentariile contemporanilor autohtoni şi străini. Identitatea naţională s-a manifestat prin păstrarea titulaturii vechi, aplicarea semnăturilor în paleografie moldovenească, conflictele interminabile cu reprezentanţii administraţiei imperiale şi ai armatei ţariste, atitudinea negativă faţă de încadrarea alogenilor în diferite domenii sociale şi politice, lupta pentru păstrarea legislaţiei autohtone, a limbii române, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, comunicarea în limba română, ascultareamuzicii lăutăreşti etc. Astfel, nobilimea a avut un rol important în procesul de promovare a identităţii şi conştiinţei naţionale, pentru că dacă ţărănii au fost cei care au păstrat spiritul românesc, din rândul nobililor s-au ridicat personalităţi care au promovat unirea teritoriului dintre Prut şi Nistru cu ţara mamă –România, care au demonstrat latinitatea şi romanitatea celor din Basarabia, că adevărata limbă este cea română, iar istoria a fost una cu cea a Ţării Moldovei până la anexare.Item IDENTITATEA ODNODVORŢILOR DIN BASARABIA (1847-1871)(Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Hașdeu" din Cahul, 2016) Tomuleț, ValentinIn the present study, the author, based on unpublished archival data concludes that tsarism promoted in the newly annexed province an imperial colonial policy. This can be demonstrated by the attitude the imperial administration had to some privileged categories of the population, especially to „mazili” and „ruptashi”. The author notes that even though „mazili” enjoyed certain privileges, the imperial administration couldn’t agree and did everything possible to suppress this social category. This measure coincided with Russian imperial policy of unifying the administrative and social organization in the newly annexed province. The process produced based on their gradual elimination, particularly of „mazili”, from various administrative and economical functions and undermining their social prestige. With time, the rights of „mazili” were limited, being forced to perform local benefits and pay different dues along with ordinary tax-payers. As a result, some of them, for failure to present in time documents certifying their social origin, or for various infringements, were transferred to the category of peasants, while others ruined and dissolved in related social categories of the peasantry. Despite this, even after its suppression as a social category, „mazili” continued to keep its identity and the distinctive social and spiritual features. If „mazili” had a more compact social and ethnic composition, the structure of „ruptashi” was quite diverse and motley, including local and foreign elements, transferred from abroad to Moldova into rural peasantry, but also from autochthonous townsmen, which were not included in the privileged groups of society, did not have permanent residence and were not enrolled in the category of tax-payers, enjoyed some privileges based on gift cards issued by the ruler. According to legal status, „ruptashi” were divided into three basic categories: „ruptaşi themselves”, pantry „ruptashi” and „ruptashi” of the treasury, which economically and socially differed very little from each other. Although, unlike other categories of peasants, „ruptashi”enjoyed at the beginning, certain privileges, they did not constitute a privileged category Tsarism could rely on, as it was ascertained in the soviet historiography. By time, even those petty privileges they enjoyed, exemptions from local benefits and corporal punishment without trial sentence, were canceled. As a result most of them were ruined and fell into dependence on landowners and the state. But even in such circumstances, by the „Regulation on the rights of property of residents of Bessarabia” of 10 March 1847, „mazili” and „ruptashi” from Bessarabia were liquidated as a social and fiscal category, being included into Russian „odnodvortsy”, which had seriously affected the social and legal state of these social / fiscal categories of the population.