Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
3 results
Search Results
Item CU PRIVIRE LA METODOLOGIA CERCETĂRII PERIOADEI DE TRANZIȚIE: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2022) Ursan, OlegStudiul fenomenului de tranziție în istoria contemporană este dictat de relevanța acestuia și de lipsa unei formulări și a unei abordări metodologice unice. În cazul Republicii Moldova, stat suveran și independent, unitar și indivizibil, din 1991 aceasta urmează calea trecerii de la vechea ordine sovietică în domeniul economiei și vieții politice, dictată de o dictatură și o singură ideologie comunistă, la o cale democratică de dezvoltare atât în politică, cât și în economie. Tranziția economică a devenit o perioadă dificilă din istoria țării, agravată de confruntarea militară împotriva Rusiei, sub forma unui conflict armat în Transnistria, formarea teritoriului separatist al Găgăuziei etc. Astfel, s-a încercat explicarea meto- delor de studiere a acestei probleme prin prisma tranziției în toate manifestările și contradicțiile ei.Item N.A. MOHOV (1904–1983), FIU DE ÎNTREPRINZĂTOR, PROMOTOR AL ISTORIOGRAFIEI OFICIALE, INTELECTUAL CU DUBLĂ GÂNDIRE(CEP USM, 2022) Dragnev, Demir; Xenofontov, Ion ValerNikolai Mohov s-a născut la 26 noiembrie/9 decembrie 1904, în s. Mostovoe, ţinutul Krasnodar, Imperiul Rus. Inițial, în autobiografie, la capitolul origine socială, el nota că provine dintr-o „familie de țărani, iar tata pe lângă activitatea agricolă se îndeletnicea cu diferite activități industriale, uneori aplicând munca năimită”. La 3 februarie 1955, fiind forțat de anumite împrejurări, a făcut o adnotare la nota biografică, în care a specificat faptul că tatăl său ar fi deținut o moară de ulei la care erau angajați 3-5 lucrători. În autobiografia sa din 14 noiembrie 1971 nota: „Tata a fost din mijlocași, apoi a devenit culac”. Această „pată” biografică îi va marca parcursul profesional, dar și forma de obediență vizavi de sistemul politic al timpului. De aceea, nu este întâmplător faptul că într-o caracteristică emisă de administrația Academiei de Științe a RSS Moldovenești se nota că este „Cinstit. Harnic. Cu o ținută morală impecabilă. Slujitor al clauzei Partidului și poporu- lui”. Biografia privată, dar și activitatea sa științifică este concludentă în acest sens.Item PARADIGME ALE CUNOAŞTERII ISTORICE ŞI INTERPRETAREA ISTORIEI ÎN CONTEMPORANEITATE(CEP USM, 2015) Dodul, DumitruInterpretarea istoriei în cadrul teoriilor clasice şi contemporane serveşte ca bază teoretică pentru a determina: problema de sensul istoriei; modelele de interpretare a procesului istoric; modelele de cunoştinţe istorice şi specificul obiectului de cunoştinţe istorice. Filosofia istoriei, care în epoca modernă a fost determinată de gândul istoric, este schimbată în contemporaneitate într-o orientare anistorică care se ocupă mai ales cu problema de interpretare şi comunicare, renunţarea la cultul raţiunii şi ideea progresului istoric şi susţinând, împreună cu hermeneutica, ideea de lipsă de obiectivitate a cunoaşterii istorice. Filosofia anistorică începe cu exponenţi ai filosofiei de viaţă, ai hermeneuticii filosofice şi se termină cu filosofia postmodernă. În acelaşi timp, rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent nu oferă o imagine adecvată asupra particularităţilor de istorie şi filosofie a istoriei. Astfel, dezbaterile ştiinţifice au avut loc la cel mai înalt nivel de forumuri naţionale şi internaţionale organizate în conformitate cu provocările de la începutul secolului XXI, ale noii paradigme, care ar determina relaţia fundamentală dintre istorie şi om, dintre dezvoltarea realităţii istorice şi conştiinţa istorică.