Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Filters

2015 - 201912020 - 20211

Settings

Subject: search.filters.subject.capital comercial

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    ELITE ALE BURGHEZIEI COMERCIAL-INDUSTRIALE DIN BASARABIA (1812-1868)
    (CEP USM, 2021) Tomuleț, Valentin; Grajdari, Sorin
    În acest articol, în baza literaturii monografice publicate şi a izvoarelor de arhivă inedite, autorii fac o caracteristică succintă a noţiunii de elită şi în persoana negustorilor angrosişti armeni şi greci pun în discuţie subiectul elitei comerciale din Basarabia, instituite în scurt timp după anexarea ei, în 1812, la Imperiul Rus. Autorii constată că procesul de geneză şi evoluţie a burghezei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de numeroşi factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Un loc aparte în acest sens i-a revenit imigraţiei în Basarabia a negustorilor alogeni – armeni, greci, evrei, bulgari şi a celor din guberniile interne ruse, mulţi dintre care s-au transferat cu traiul în provincie, completând rândurile burgheziei comerciale basarabene şi manifestând loialitate faţă de politica naţional-comercială promovată de administraţia imperială în teritoriu nou-anexat.
  • Thumbnail Image
    Item
    GENEZA BURGHEZIEI BASARABENE SAU CUM AU FOST RATATE POSIBILITATILE CONSTITUIRII UNEI BURGHEZII COMERCIAL-INDUSTRIALE NATIONALE IN BASARABIA (1812 – 1868)
    (Academy of Sciences of Moldova, 2015) Tomuleț, Valentin
    În baza izvoarelor de arhivă inedite, autorul constată că procesul de geneză şi evoluţie a burgheziei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de multipli factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Documentele atestă că burghezia comercială din Basarabia nu s-a constituit ca o categorie economică, obiectivă, ci în special, ca una fiscală şi juridică. De aceea aceasta va constitui un element al nomenclatorului fiscal ţarist. Deciziile adoptate de administraţia imperială în politica comercială în anii ’20 – ’30 ai secolului al XIX-lea demonstrează că burghezia comercială basarabeană a fost creată de stat şi era dependentă de el. Ea nu va dispune, ca cea vest-europeană, de anumite drepturi constituţionale. În acelaşi timp, aceasta n-a prezentat o entitate coerentă, delimitată etnic şi social, conştientă de drepturile şi obligaţiunile sale. Constituirea burgheziei comerciale ca stare socială în Basarabia se datorează nu atât proceselor interne – economice şi sociale, nu atât naşterii – genezei şi evoluţiei sale, ci mai mult deciziilor administraţiei imperiale şi regionale.).