Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Subject: search.filters.subject.burghezie comercială

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    BASARABIA ÎN SISTEMUL PIEŢEI INTERNE RUSE (1812 - ÎNCEPUTUL ANILOR ’70 AI SECOLULUI AL XIX-LEA)
    (2022) Tomuleț, Valentin
    In this article, based on archival sources and published works, the author analyzes the stages of the inclusion of Bessarabia into the system of Russian domestic market, and based on features of customs and trade policy promoted by Russian imperial administration in the newly annexed province, determines the specific of this process. Making a brief feature of the period, the author conventionally determines in Russian imperial policy in Bessarabia two periods that correspond, in fact, to the stages of adaptation and inclusion of the region into the Russian domestic market: the first covers 1812-1830, the second – 1831-1868. The first period begins with the annexation of territory between the Prut and the Dniester to the Russian Empire under the Treaty of Bucharest of 16 (28) May 1812 and ends with the liquidation of the Bessarabian autonomy in 1828, the abolition of the Dniester customs cordon and customs unification of the province with Russian gubernias in accordance with the Regulations of 26 September 1830. In turn, the period 1812-1830 is divided conventionally into two stages. The first stage covers 1812-1825, the second covers 1825-1830, when the Regulations on trade with Bessarabia of 17 February 1825 were adopted. The second period covers 1831-1868 and begins with the abolition of local features in administrative structure, after the liquidation of the autonomy of Bessarabia in 1828, the abolition of the Dniester customs cordon and the introduction of the guild reform in Bessarabia in accordance with the regulation of 26 September 1830, and ends with the introduction of the agrarian reform of 1868. The highlighting and characterization of these periods makes it possible to determine the typology and to find out, based on the example of Bessarabia, the main stages in the inclusion of different regions and peoples into the Russian Empire.
  • Thumbnail Image
    Item
    ELITE ALE BURGHEZIEI COMERCIAL-INDUSTRIALE DIN BASARABIA (1812-1868)
    (CEP USM, 2021) Tomuleț, Valentin; Grajdari, Sorin
    În acest articol, în baza literaturii monografice publicate şi a izvoarelor de arhivă inedite, autorii fac o caracteristică succintă a noţiunii de elită şi în persoana negustorilor angrosişti armeni şi greci pun în discuţie subiectul elitei comerciale din Basarabia, instituite în scurt timp după anexarea ei, în 1812, la Imperiul Rus. Autorii constată că procesul de geneză şi evoluţie a burghezei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de numeroşi factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Un loc aparte în acest sens i-a revenit imigraţiei în Basarabia a negustorilor alogeni – armeni, greci, evrei, bulgari şi a celor din guberniile interne ruse, mulţi dintre care s-au transferat cu traiul în provincie, completând rândurile burgheziei comerciale basarabene şi manifestând loialitate faţă de politica naţional-comercială promovată de administraţia imperială în teritoriu nou-anexat.
  • Thumbnail Image
    Item
    GENEZA BURGHEZIEI BASARABENE SAU CUM AU FOST RATATE POSIBILITATILE CONSTITUIRII UNEI BURGHEZII COMERCIAL-INDUSTRIALE NATIONALE IN BASARABIA (1812 – 1868)
    (Academy of Sciences of Moldova, 2015) Tomuleț, Valentin
    În baza izvoarelor de arhivă inedite, autorul constată că procesul de geneză şi evoluţie a burgheziei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de multipli factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Documentele atestă că burghezia comercială din Basarabia nu s-a constituit ca o categorie economică, obiectivă, ci în special, ca una fiscală şi juridică. De aceea aceasta va constitui un element al nomenclatorului fiscal ţarist. Deciziile adoptate de administraţia imperială în politica comercială în anii ’20 – ’30 ai secolului al XIX-lea demonstrează că burghezia comercială basarabeană a fost creată de stat şi era dependentă de el. Ea nu va dispune, ca cea vest-europeană, de anumite drepturi constituţionale. În acelaşi timp, aceasta n-a prezentat o entitate coerentă, delimitată etnic şi social, conştientă de drepturile şi obligaţiunile sale. Constituirea burgheziei comerciale ca stare socială în Basarabia se datorează nu atât proceselor interne – economice şi sociale, nu atât naşterii – genezei şi evoluţiei sale, ci mai mult deciziilor administraţiei imperiale şi regionale.).
  • Thumbnail Image
    Item
    ROLUL NEGUSTORILOR ALOGENI ÎN PROCESUL DE CONSTITUIRE A BURGHEZIEI COMERCIALE DIN PRINCIPATUL MOLDOVA (sfârşitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea)
    (CEP USM, 2015) Cereş, Irina
    În articol este a investigat rolul comercianţilor străini în crearea burgheziei comerciale în Principatul Moldova (de la sfârşitul secolului al XVIII – începutul secolului al XIX-lea). La sfârşitul secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea burghezia comercială a Principatului Moldova a fost o categorie ce se afla într-o stare de formare. Astfel, se poate considera că negustorii străini au fost un element important în formarea lentă a burgheziei din zona carpatică. Negustorii străini stabiliţi în Moldova s-au dovedit a fi un factor de progres în ceea ce priveşte evoluţia economiei locale, au contribuit la diversificarea activităţilor economice, la dezvoltarea comerţului interior şi exterior, precum şi la consolidarea rolului burgheziei în formarea categoriilor profesionale productive şi dinamice – de meşteşugari şi meseriaşi.