Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Filters

2015 - 20192

Settings

Subject: search.filters.subject.agricultură

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    DINAMICA STRUCTURII INTERNE A ECONOMIEI NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA ÎNTRE ANII 1995 ȘI 2016
    (CEP USM, 2019) Revenco, Marcel
    Studiul de faţă atestă că în prezent economia Republicii Moldova se confruntă cu serioase probleme atât de ordin obiectiv, cât şi subiectiv. Ruinarea bazei tehnico-materiale de producţie în primii ani de tranziţie la economia de piaţă a avut un impact extrem de negativ asupra dezvoltării activităţii economice în toate ramurile şi sectoarele economiei. Structura actuală a economiei R. Moldova se apropie tot mai mult de cea a ţărilor dezvoltate, unde rolul principal ca pondere în formarea PIB-ului îl joacă sectorul serviciilor, fiind urmat de industrie şi cea mai mică pondere revenindu-i agriculturii. Evoluţia ponderii principalelor ramuri şi sectoare în formarea PIB-ului demonstrează că, în prezent, R. Moldova este o ţară cu o descreştere a sectorului agrar şi a celui industrial şi cu o creştere evidentă a sectorului serviciilor, iar structura economiei reprezintă mai degrabă un conglomerat de activităţi economice.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIMENSIUNILE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE A ŢĂRII MOLDOVEI ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC.XVIII
    (CEP USM, 2015) Arapu, Valentin
    Problema dimensiunilor economică şi socială ale procesului de modernizare a Ţării Moldovei în a doua jumătate a sec. XVIII este actuală prin prisma abordărilor ştiinţifice interdisciplinare. Transformările din societate sunt reflectate prin investigaţiile de ordin istoric, economic, social, demografic, sociologic şi juridic. Tema este cercetată pe dimensiunile didactică, economică şi socială. Pe dimensiunea didactică este elucidat conceptul de modernizare, fiind relevate principalele scheme de periodizare a epocii moderne în plan universal şi naţional. Aspectul modernizării pe dimensiunea economică este reflectat prin accentuarea rolului exercitat de centrele urbane în economia ţării şi al atelierelor noi de producţie în cadrul cărora procesul de muncă era organizat după modelul manufacturilor descentralizate. Majoritatea manufacturilor au fost înfiinţate de către domnitori, marii boieri sau la porunca nemijlocită a sultanilor. Dimensiunea socială a procesului de modernizare este relevantă prin sporirea rolului şi a ponderii exercitate de către viitoarea pătură burgheză, reprezentată de negustori, meseriaşi, intelectuali, funcţionari, proprietari de manufacturi şi de mici instalaţii industriale, cămătari, arendaşi de moşii şi de un număr însemnat de alogeni înstăriţi, care, prin activităţile lor, contribuiau la dezvoltarea relaţiilor pre-capitaliste.