Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
4 results
Search Results
Item METODA DE INTEGRARE A PERSPECTIVEI DE GEN ÎN CERCETAREA ISTORIEI CONTEMPORANE: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2024) Ursan, OlegActualitatea introducerii metodei de gen în cercetarea istoriei contemporane este argumentată prin aceea că metoda clasică uneori nu formează o imagine completă a problemei studiate, dacă este privită izolat de alte științe adiacente sau metode interdisciplinare. Ca urmare, în studierea istoriei actuale este indispensabil folosirea metodei de gen, ce permite depășirea granițelor metodologice existente între diferite domenii, astfel făurind crearea unei imagini integre a problemei istorice și ca rezultat, analiza ei completă. Cercetările de gen în știința istorică devin tot mai actuale în Romania, fiind prioritare în planul de activitate al Centrului de Cercetări în Istorie Contemporană al Facultății de Istorie din București și Asociației Române de Istorie Socială. În Republica Moldova, cercetările efectuate prin prisma metodei de gen sunt realizate în multe domenii, cum ar fi: istorie, pedagogie, sociologie, psihologie, științe politice etc.Item EDUCAȚIE ȘI POLITICĂ VS. POLITICĂ ȘI EDUCAȚIE ÎN „ERA AGRARIANĂ” A REPUBLICII MOLDOVA (1994-1998)(2022) Rotaru, LilianaIn this study, the author analyzes the educational policies promoted by the agrarian government in the Republic of Moldova. The main fields of activity of the Ministry of Education of the Republic of Moldova in 1994- 1998 are identified, including legislative and regulatory initiatives in the field of education, implementation of new forms of management of the education system, inflation of universities and maneuvers in the context of the economic crisis, as well as the “offensive” of the Andrei Sangheli government (2) against the achievements of the previous government in the field of education, and especially against the Romanian history and language.Item CU PRIVIRE LA METODOLOGIA CERCETĂRII PERIOADEI DE TRANZIȚIE: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2022) Ursan, OlegStudiul fenomenului de tranziție în istoria contemporană este dictat de relevanța acestuia și de lipsa unei formulări și a unei abordări metodologice unice. În cazul Republicii Moldova, stat suveran și independent, unitar și indivizibil, din 1991 aceasta urmează calea trecerii de la vechea ordine sovietică în domeniul economiei și vieții politice, dictată de o dictatură și o singură ideologie comunistă, la o cale democratică de dezvoltare atât în politică, cât și în economie. Tranziția economică a devenit o perioadă dificilă din istoria țării, agravată de confruntarea militară împotriva Rusiei, sub forma unui conflict armat în Transnistria, formarea teritoriului separatist al Găgăuziei etc. Astfel, s-a încercat explicarea meto- delor de studiere a acestei probleme prin prisma tranziției în toate manifestările și contradicțiile ei.Item ASPECTE ALE EVOLUŢIEI RAPORTURILOR ECONOMICE REPUBLICA MOLDOVA – UNIUNEA EUROPEANĂ (1994-2017): ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI(CEP USM, 2019) Roșca, AdrianDatorită evoluției raporturilor politice și economice dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, la moment dispunem de o serie de lucrări care analizează tangențial modul în care aceste relații au evoluat de la începutul anilor 90 până în ultimul an al investigației, 2017. Pe baza criteriului național și organizațional (UE) am decis să clasificăm istoriografia problemei în: 1) Istoriografia RM, 2) istoriografia UE și 3) istoriografia rusă. Istoriografia Republicii Moldova se face remarcată printr-o serie de studii realizate de reprezentanți ai ONG-urilor, cum ar fi E. și V.Prohnițchi, care analizează primele raporturi economice dintre RM și UE, studiul lor fiind editat în 2003, în timp ce dintre autorii mai recenți merită a fi menționată Ana Popa, care analizează, din perspectivă economică, primele efecte ale Acordului de Asociere, în 2015. În ce privește istoriografia Uniunii Europene, o lucrare importantă ce merită a fi menționată este „Moldova: Arena of International Influences” (Moldova: Arena influențelor externe) editată de Marcin Kosienkowski și William Schreiberde, în care este dedicat câte un capitol privind relația dintre RM și fiecare actor geopolitic important. În cazul colaborării RM-UE, este evidențiat că singurul rezultat vizibil al acestei colaborări este reprezentat de succesul pe plan economic, în timp ce alte aspecte sunt reprezentate drept eșecuri ale acestei colaborări. Istoriografia rusă analizează într-un mod negativ eficacitatea raporturilor economice dintre RM și UE, o dovadă în acest sens fiind o monografie elaborată în cadrul Institutului European al Academiei de Științe a Federației Ruse, cu titlul „Uniunea Europeană în căutarea unui rol global: politică, economie și securitate”. Lucrarea respectivă dedică un capitol întreg relațiilor UE-RM, totul fiind prezentat doar din perspectivă politică, efectele negative pentru economia RM fiind explicate prin intensificarea relațiilor cu UE și reducerea interesului față de piața rusă. Totodată, se accentuează lipsa de importanță a RM ca piață de export pentru UE. O analiză mai detaliată a problemei istoriografiei urmează să fie realizată pe parcursul cercetărilor ulterioare.