Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
9 results
Search Results
Item PEISAJUL URBAN AL CHIŞINĂULUI: UN SPAȚIUL CULTURAL ÎNTRE EST ȘI VEST(CEP USM, 2024) Evtodienco, TatianaItem IDENTITATE ȘI ALTERITATE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC(2024) Prisac, LidiaPropunând imaginea celuilalt în Chișinăul interbelic, ne-am propus să decodificăm modalitățile prin care oamenii din Chișinău s-au reflectat în oglinda celuilalt, astfel încât am ajuns să abordăm aspectele ce țin de citadinii și străinii în raport cu orașul, elitele vechi și noi precum și periferia orașului, minoritățile național-et- nice și imigranții interni și externi, inclusiv refugiații, precum și marginalii societății. Din cele expuse, surprindem faptul că Chișinăul de la începutul perioadei interbelice avea o marcă identitară, cu pretenții de măreție, desprinsă din fizionomia fostului imperiu țarist. Spectaculos prin felul său deosebit de a fi, Chișinău avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului, monolită în totalitate din punct de vedere etnic și cultural. Treptat, pe parcursul celor peste 20 de ani de administrație românească, Chișinăul a împletit în istoria sa, prin ascensiunea noilor și decăderea vechilor elite, caracteristici ale românității și noilor tendințe. Spațiul de regăsire, poate chiar orașul iubit al atâtor neamuri, de la evrei, ruși, ucraineni, la armeni și alte comunități, Chișinăul a scos la iveală experiența dificultăților zilnice de a fi diferit în raport cu restul urbelor din cadrul României întregite.Item MODĂ ȘI VESTIMENTAȚIE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC(CEP USM, 2023) Prisac, LidiaArticolul oferă o cercetare detaliată a evoluției Chișinăului interbelic prin prisma modei și a vestimentației. Feno- men inerent al unui oraș aflat la intersecția mai multor culturi, evoluția vestimentară a locuitorilor Chișinăului, după Marele Război, a fost dictată, în primul rând, de siguranța și confortul oferit de piesele de îmbrăcăminte. Ulterior, în viața mondenă a orașului, capitală a unei provincii proaspăt ancorată la valorile occidentale, funcția de demonstrare a statutului social prin intermediul straielor și a accesoriilor vestimentare a revenit în rândul orășenilor. Tendințele de modernizare a societății orașului după moda vest-europeană este ușor explicabilă dacă luăm în calcul abundența magazinelor și a agențiilor de publicitate care ofereau, inclusiv „Jurnale de modă” care dictau tendințele în mate- rie de vestimentație. Un alt indiciu de racordare a vestimentației la fluctuațiile modei era ancorarea Chișinăului la desfășurarea anumitor „Concursuri de frumusețe” specifice lumii occidental-apusene.Item PUBLICITATEA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC DREPT ELEMENT AL VIEȚII COTIDIENE(Lexon-Prim, 2023) Prisac, LidiaA reflection in the mirror of the everyday life and daily needs of the inhabitants of interwar Chișinău were the advertisements placed in the press of the time. Thanks to them we can know the preferences and needs, trends, tastes and values of the townspeople. In general, the interwar period marked the shaping of poster trends, supported by the artists of the time. Although there were advertising graphics workshops in Chișinău as well, it was still felt that the locomotive of the artistic, architectural and commercial register that directly influenced the rhetoric of advertisements came from Bucharest. The one who understood that “advertising is the soul of commerce” and opened in Chișinău the First Theatrical, Commercial, Industrial Advertising and Display Bureau was Ș. Shapocinic. Registered in 1908 and located on Sinadino Street, the office received “all kinds of advertisements as well as announcements for all Romanian (and) Russian newspapers”.Item ADMINISTRAȚIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC: TENDINȚE DE MODERNIZARE(Lexon-Prim, 2023) Xenofontov, Ion ValerThe scientific article is based on archival documents, the press of the time, iconographic sources, memoirs and literature. The author concludes that Bucharest has shown distrust in the representatives of the old Russian administration of Chisinau. At the same time, there was reluctance on the part of the former officials, who did not speak Romanian and were unfamiliar with the new requirements of the Romanian state. Litigation, corruption and failed attempts to modernise the city were not foreign to the municipal administration.Item SISTEMUL DE APROVIZIONARE CU APĂ AL CHIȘINĂULUI INTERBELIC(CEP USM, 2023) Xenofontov, Ion ValerÎn articolul de față se abordează una din problemele esențiale ale activității edilitare ale Chișinăului interbelic: sistemul de aprovizionare al urbei cu apă. Pe baza documentelor de arhivă, a rapoartelor oficiale, a literaturii de specialitate s-au analizat componentele unui obiectiv strategic al celui de-al doilea oraș al României întregite, după numărul populației. S-au studiat factorii externi și interni ce au stat la baza activității industriale de asigurare cu apă a locuitorilor orașului Chișinău. S-au cercetat cadrul geografic, structura geologică a spațiului vizat, activitatea Uzinei de Apă și Canalizare, conducta de apă, sistemul de canalizare, personalul implicat în asigurarea cu apă, proiectele de modernizare în domeniul vizat etc. Studiul are în vizor și activitatea edilitară, care a abordat de pe poziții administrative subiectul în cauză. Dacă în anii 1920 se constată o utilizare a vechii infrastructuri urbane, create încă în Basarabia țaristă, atunci în anii 1930 se constată o înviorare a investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de asigurare cu apă a Chișinăului.Item DE LA MEMORIE LA IDENTITATE. TOPONIMIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC(CEP USM, 2023) Prisac, LidiaIdentitatea orașului interbelic a fost în strânsă corelare cu spațiul, a ceea ce reprezenta urbea prin esență, și ceea ce asigura mentalității colective stabilitate. Pentru a se putea defini și legitima comunitatea interbelică și-a păstrat în memorie imaginea spațiului propriu, pentru că fiecare comunitate decupa spațiul într-o manieră a sa, își stabilea linii- le, granițele, fiind accesibil pentru cei care se regăseau fideli în el, dar interzis pentru ceilalți. Per ansamblu, Chișinăul avea o marcă identitară desprinsă din fizionomia fostului imperiu. Spectaculos prin natura și felul său deosebit de a fi, Chișinăul avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației etc.) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului. Treptat, în contextul administrației românești, Chișinăul a împletit în istoria sa caracteristici ale românității vizibile mai ales la nivel de toponimie stradală.Item EVOLUȚIA ȘCOLII NAȚIONALE DE TAPISERIE DIN CHIȘINĂU(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2022-09-27) Simac, AnaThe national school of tapestry in the Republic of Moldova crystallized in the 60–70s within the increased interest in decorative art. Folk carpet, interior textiles, embroidery and cult fabrics served as a source of inspiration for the establishment of the field of modern textile art. The national school of tapestry took shape in the 70s–80s, thanks to the creation of artists Elena Rotaru, Maria Saca-Răcilă, Carmela Golovinov, Silvia Vrânceanu and others. In those years, the tapestry in the Republic experienced a real flowering process. The diversification of the field in terms of style and technical directions takes place after the 80s of the 20th. The tapestry school tends towards a formal plastic language, often abstract, based on tonal and chromatic relationships. Another generation of artists like Andrei Negură, Ludmila Șevcenko, Ecaterina Ajder, Vasilie Grama, Anaid Culicenco etc. is evolving. The specific feature of decorative arts after the 2000s is the abandonment of figurative compositions in favor of abstract ones. The authors use new textile materials and apply technical innovations. As a result, the alternation of forms, structures, invoices, skill and sensitivity in the choice of chromaticity becomes a priority. Today, the field of tapestry continues to be valued within the higher institutions of artistic education, the field of decorative arts. Young creators are invited to capitalize on traditions in modern formal compositions, synthesizing symbolic essences extracted from the sap of national cultures.Item CLĂDIREA FOSTEI ŞCOLI EPARHIALE POLONEZE A BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN CHIŞINĂU. ASPECTE ISTORICO-ARHITECTURALE(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2022-09-27) Şlapac, Mariana; Ceastina, AllaThe building’s plan of the Polish diocesan school of the Roman Catholic Church in Chisinau developed by the architect S. P. Zalevsky was approved in 1900. The construction of the edi- fice was started in 1901 according to the initiative of the Council of the Roman Catholic Church. The author of the project applied the principle of corridors when all the classes and rooms of the school were entered from a passage located closer to the courtyard. As for the main facade, the rhythm of the windows is interrupted in two avant-corps with frontons and pilasters. In the upper part of the build- ing there is a frieze with small raised squares protruding from the outside of the border. The same geometric motif with rows of squares or raised rectangles repeated on the decoration of the frontons and the sill plates under the windows. On the frontons there were original wooden elements such as beautifully crafted straps and consoles, which reminded some extent of traditional Polish architecture. During the exploitation, several changes occurred in the volume and exterior appearance of the historical building. Today the former Polish diocesan school’s edifice requires reconstruction works to strengthen the resistance structure, as well as the restoration according to scientific principles.