Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
7 results
Search Results
Item DE LA IMPERIUL RUS LA IMPERIUL SOVIETIC: EVOLUȚIA CONCEPTULUI MOLDOVENISMULUI ÎN CERCETĂRILE ETNONAȚIONALE(CEP USM, 2024) Moroi, NataliaOficialitățile imperiale rusești foloseau doar termenii „moldoveni” și „limbă moldovenească”, cercetărorii și liderii politici formați în Imperiul Rus foloseau termenii „moldoveni” și „limba moldovenească”, români și limba română în calitate de termeni interschimbabili, chiar și după lovitura de stat din octombrie 1917. Dar „noua” istoriografie sovietică, la temelia căreia stă articolul lui C. Derjavin, manifestă de la bun început ura totală față de termenul român și sintagma limba română. În primul deceniu de după revoluția din februarie 1917 cercetarea problemelor etnnonaționale a decurs în temeiul planurilor elaborate încă în Imperiul Rus, în timpul primului război mondial. Unicul specialist care s-a preocupat de această problemă a fost L.Berg, alții, de fapt nici nu existau în acel timp. Continuarea promovării de către bolșevici a tradițiilor imperiale, politică care s-a manifestat deschis în privința Basarabiei, a dus la implicarea directă a organelor de partid și sovietice în problema determinării apartenenței etnonaționale și a limbii vorbite de către românii din Basarabia. Cu toate că unii dintre liderii politici sovietici cominterniști, promotori ai extinderii „revoluției proletare” afirmau foarte clar că locuitorii băștinași ai Basarabiei și din stânga Nistrului sunt români și limba vorbită de ei este limba română, această poziție corectă a lor venea în contradicție cu politica națională de sorginte imperială promovată de URSS. În atare situație, căutând să legitimeze republica tampon creată pe malul stâng al Nistrului – RASS Moldovenească, dar și pretențiile asupra Basarabiei, unii autori, nespecialiști în domeniul în care se pronunțau, dar mai ales liderii politici locali, așa numiții „autohtoniști”, reieșind doar din motive politice, au repus la ordinea zilei teoria proletcultistă conform căreia moldovenii ar fi un popor înrudit cu românii, dar totuși altul, iar limba vorbită de ei, este „limba moldovenească”, o limbă vorbită de popor, deosebită de limba română.Item UN SAVANT SUB TREI REGIMURI: ACADEMICIANUL NICOLAE CORLĂTEANU (1915–2005)(Lexon-Prim, 2023) Xenofontov, Ion Valer; Malcoci, IuliaBased on the written historical sources, of the specialized literature, is presented the biographical itinerary of the academician Nicolae Corlăteanu. With studies in Romania as a whole, he worked professionally during the Soviet period, participating in the ”scientific” justification of the ”Moldovan language” within the Moldovan SSR. It manifested itself fully in the university and scientific field, but also in the socio-political one. After 1990, Nicolae Corlăteanu’s visions change, rallying to the new historical and scientific realities. The scientific work of academician Nicolae Corlăteanu is to be approached in the context of his time.Item „ATMOSFERA MORALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ” ÎN MEDIUL STUDENȚESC ÎN FAZA DE GERMINARE A MIŞCĂRII DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ ÎN RSSM(2022) Rotaru, LilianaThe context created by the premises and evolution of the national revival Movement and the delayed restructuring of the Soviet higher education stimulated the civic activism and the involvement of the „easily inflamma- ble collective” of students in the events taking place in the MSSR in the second half of the 80s. Students from higher education institutions of the MSSR initiated actions consistent with the general objectives of perestroika, glasnost and national reawakening even before 1988, only that their actions were small, often singular, and the most resonant were identified and promptly penalized by the “competent bodies”, who monitored the mood of the academic collectives with particular attention. Although they had a complex network of methods and instruments for monitoring the „moral atmosphere and psychology” of the students, towards the end of 1988, the party authorities lost control and the battle for the minds and spirits of the students, they demonstrating civic and political maturity in the events of November 1988.Item “ATMOSFERA MORALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ” ÎN MEDIUL STUDENȚESC ÎN FAZA DE GERMINARE A MIŞCĂRII DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ ÎN RSSM(2022) Liliana, RotaruThe context created by the premises and evolution of the national revival Movement and the delayed restructuring of the Soviet higher education stimulated the civic activism and the involvement of the „easily inflammable collective” of students in the events taking place in the MSSR in the second half of the 80s. Students from higher education institutions of the MSSR initiated actions consistent with the general objectives of perestroika, glasnost and national reawakening even before 1988, only that their actions were small, often singular, and the most resonant were identified and promptly penalized by the “competent bodies”, who monitored the mood of the academic collectives with particular attention. Although they had a complex network of methods and instruments for monitoring the „moral atmosphere and psychology” of the students, towards the end of 1988, the party authorities lost control and the battle for the minds and spirits of the students, they demonstrating civic and political maturity in the events of November 1988.Item MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE” (III)(CEP USM, 2019) Eremia, IonTendinţa moldoveniştilor actuali de a se prezenta urmaşi destoinici ai marilor cărturari din Moldova din secolele precedente nu are nici un temei. Pe de altă parte, savanţi veritabili din Rusia contemporană, istorici şi lingvişti, nu au căzut în capcana moldovenismului primitiv şi consideră că limba vorbită în Moldova în secolele trecute şi în prezent este limba română,iar numele corect al poporului este poporul român. Opinia este întemeiată pe cercetări aprofundate ale bogatei moşteniri intelectuale lăsate de marii cărturari din veacurile precedente. Atât timp cât savanţii şi tineretul studios din Republica Moldova, din Rusia şi din alte ţări respectă adevărul transmis de sursele istorice şi cercetările savanţilor notorii şi utilizează în scrierile lor sintagmele „ţările româneşti”, „limba român㔺i termenul „ român”pentru desemnarea statelor Moldova şi Ţara Românească (Valahia, Ţara Mu ntenească), a limbii vorbite de locuitorii din Republica Moldova, perspectiva „ştiinţifică” a moldoveneștilornu are niciun viitor.Problema identităţii moldoveneşti, aşa cum o formulează moldoveniştii de astăzi: moldovenii şi românii sunt două naţiuni diferite, limba moldovenească şi limba română sunt două limbi diferite, este o problemă falsă şi se va afla mereu în criză.Item MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE ” (II)(CEP USM, 2018) Eremia, IonSursele istorice atestă cu lux de amănunte că cu termenul vlah, cu varianta lui volohşi cu alte derivate din el erau desemnaţi românii, populaţie locală din Transilvania, Moldova şi din Ţara Românească. Denumirea de moldoveni (boierii noştri moldoveni) nu indica la apartenenţa etnică a boierilor, ci la faptulcă ei sunt vasalii domnului şi slujesc statul căruia îi aparţin, Ţara Moldovei. Studiind Istoria românilor noi nu studiem istoria unui popor străin, ci istoria noastră, a românilor din Moldova, român fiind şi Bogdan I Întemeietorul, care a înlăturat dominaţia maghiară.Străinii care au vizitat Moldova şi Ţara Românească i-au considerat pe moldoveni şi pe munteni o singură naţiune.Ambele ţări au fost considerate în trecut, dar şi astăzi, ţări româneşti, iar limba vorbită în ele –limba română.Item MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE” (I)(CEP USM, 2018) Eemia, Ion;Esenţa moldovenismului actual constă în recunoaşterea existenţei unui „popor moldovenesc”, deosebit de poporul român şi a unei „limbi moldoveneşti”, diferită de limba română, acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat. Moldoveniştii se declară apărători fideli ai statalităţii moldoveneşti, care trebuie să se orienteze spre Uniunea Euro-Asiatică, nu spre Uniunea Europeană. Evident, sub nicio condiţie nu acceptă disciplina Istoria Românilor, permanent solicită înlăturarea ei din planurile de studii şi introducerea disciplinei Istoria Moldovei în scopul de a educa „patrioţi ai Moldovei”. Sintezele moldoveniste apărute în ultimile două decenii la Chişinău, Moscova şi Odesa caută să „demonstreze” „originalitatea moldovenilor” chiar de la formarea lor, în secolele XIII-XIV, poate chiar şi mai înainte, în Maramureş (Transilvania), la est de Carpaţi, sau poate în altă parte. Sursele documentare sunt falsificate, se insistă că termenul voloh ar desemna o entitate etnică existentă la est de Carpaţi deosebită de comunitatea etnică desemnată cu termenul valah, care locuia în spaţiul dintre Dunăre şi Carpaţi.