Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.arhitectură

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Pavel Șciusev – academician, inginer în construcția podurilor
    (2025) Povestca, Anatolie
    Articolul prezintă rezultatul cercetării documentelor inedite de arhivă și celor aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, introduse în premieră în circuitul științific sau tratate de predecesorii noștri într-un alt context cu referință la viața și activitatea pământeanului nostru: certificate metricale, fișe personale, corespondența cu privire la construcția sistemului ingineresc, schițe topografice, fotografii și alte materiale importante. Pavel Șciusev a fost un renumit inginer în construcția podurilor și cunoscut profesor la Instituțiile Superioare de Învățământ din Moscova. Activitatea științifică, ocupația inginerească și viața privată a acestuia este astăzi mai puțin cunoscută. În îndelungata sa carieră profesională de peste 50 de ani, în calitate de inginer a luat parte la proiectarea, construcția și expertizarea a peste 100 de obiecte de infrastructură din arealul geografic al URSS, a editat peste 80 de studii și articole de specialitate. A publicat lucrarea sa monumentală dedicată construcțiilor podurilor. A scris memoriile sau amintirile dedicate lui Alexei Șciusev. A fost membru corespondent al Academiei de Arhitectură din URSS. Pavel Șciusev a luat parte la elaborarea Planului de organizare și refacere a orașului Chișinău, a fost consultant pe domeniul ingineresc de aprovizionare cu apă a capitalei din râul Nistru prin barajul de la Dubăsari și Ghidighici, al lacului de acumulare din Valea Morilor. Este autorul proiectului nerealizat al podului central peste râul Bîc
  • Thumbnail Image
    Item
    CHIȘINĂUL LUI ALEXANDRU BERNARDAZZI ÎN PICTURĂ: SEMNELE TIMPULUI
    (2021) Procop, Natalia
    De-a lungul existenței sale, Chișinăul a fost înveșnicit în tablourile artiștilor plastici. Este incontestabilă contribuția acestora la redescoperirea imaginilor orașului din diferite perioade. O preocupare aparte în tematica abordată de plasticieni constituie monumentele de arhitectură proiectate de marele arhitect Alexandru Bernardazzi precum Primăria, Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, Biserica greacă „Sfântul Pantelimon”, Gimnaziul pentru fete, Gara, Turnul de apă, Casa Râșcanu-Derjinski, gardul de fontă din Parcul Ștefan cel Mare ș.a. Artiștii plastici Eugenia Gamburd, Grigore Fiurer, Alexei Vasiliev, Ana Baranovici, Gheorghe Munteanu, Arcadie Antoseac, Valentina Brâncoveanu ș.a. au reprezentat Chișinăul vechi cu vii și livezi, cu multă verdeață și edificii haotic amplasate, un oraș cu edificii distruse după bombardament, sau un oraș cu viață intensă. Astfel, autorii au surprins amprenta timpului asupra arhitecturii, suferind ajustări la rigorile vremii.
  • Thumbnail Image
    Item
    THE WELL-KNOWN ARCHITECT ALEXANDER IOSIFOVICH BERNARDAZZI (1831–1907) (ON THE OCCASION OF THE 190TH ANNIVERSARY)
    (2021) Chastina, Alla
    Anul acesta se împlinesc 190 de ani de la naşterea renumitului arhitect elveţian, italian de origine – Alexandru Bernardazzi, vestit pentru crearea construcţiilor istorice în Basarabia, în Ucraina şi chiar în Polonia. Documentele de arhivă reflectă începutul carierei sale de arhitect. În anul 1853, Comitetul de Construcţie din Basarabia l-a numit pe Bernardazi ajutor de arhitect în calitate de tehnician pentru amenajarea oraşelor Akkerman şi Bender, construcţia podurilor şi drumurilor în ţinuturile Akkerman şi Bender. Alexandru Bernardazi a fost arhitect al oraşului Chişinău între anii 1856–1878, înlocuindu-l în această funcţie pe Luka Zauşkeici. A construit în Basarabia şcoala parohiei luterane, gara, biserica greacă, conacul lui Manuc Bey ş.a. S-a ocupa şi de amenajarea urbană: pavarea străzilor, construcţia de împrejmuire din fontă din parcul Chişinăului. Chiar şi după plecarea sa în Odessa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, arhitectul continuă să participe la proiectarea edificiilor din Basarabia. Articolul publică pentru prima dată lista creațiilor lui Alexandru Bernardazzi, alcătuită în 1875.