Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
7 results
Search Results
Item PROCESUL DE ÎMPROPRIETĂRIRE A LOCUITORILOR ORAŞULUI BĂLȚI ÎN PERIOADA ANILOR 1932–1933(2023) Molcosean, AnaAnul 1921 a fost unul important pentru locuitorii României Mari, aceştia beneficiind de prevederile Reformei Agrare privind împroprietărirea şi, respectiv, dreptul de construcție a casei. În Basarabia, Reforma Agrară a servit temei pentru o adevărată campanie de repartizare a loturilor de pământ pentru populația locală, între anii 1925–1937, inclusiv pentru locuitorii oraşului Bălți. Dincolo de scopul principal al administrației româneşti de mărire a numărului de rezidenți prin procedura împroprietăririi cu loturi de pământ, constatăm interesul direct al Primăriei de a obține în gestiune proprietățile latifundiare ale familiilor Catargi şi Crupenschi, pe moşiile cărora se întindea, către anul 1922, urbea bălțeană. Studiul analizează contextul şi problemele cu care s-a confruntat administrația locală în procesul de împroprietărire a locuitorilor oraşului Bălți, sunt elucidate perspectivele de dezvoltare urbană a oraşului, inclusiv cele de ordin estetic, precum stilul arhitectural prevăzut pentru viitoarele edificii, ambianța cartierelor cu construcții civile şi acțiunile prevăzute pentru înverzirea zonei citadine. La fel, în baza surselor de arhivă şi lucrărilor inedite, au fost identificate problemele generate de împroprietărire chiar în mediul comunității urbane, dintre care distingem subiectul transferării Cimitirului Ortodox din Cartierul „Pământeni” într- un cartier de la periferia oraşului sau, şi mai frecvent, problema distribuirii repetate a lotului din cauza amânării planului de parcelare şi schimbarea locului în alte părți ale oraşului. Analiza acestor aspecte vine să contribuie la cunoaşterea perioadei istorice şi consecințelor împroprietăririi întreprinse de autoritățile locale în perioada anilor 1932–1933 în oraşul Bălți.Item PROFILUL ETNIC AL ORAŞUL BĂLȚI ÎN DIFERITE PERIOADE DE DEZVOLTARE(2023) Miron, Marina; Miron, ViorelAutorii articolului de față vin cu o contribuție la cercetarea diversității etnice a or. Bălți şi aportul acesteia la dezvoltarea socio-economică a localității. Rezultatele cercetării confirmă faptul că această aşezare a fost şi rămâne locuită de diverse grupuri etnice, principalul constituind populația autohtonă. Deşi mult timp localitatea s-a aflat în proprietatea unei familii cu rădăcini greceşti, aceasta nu a dus la formarea unei comunități greceşti mari aici. Cea mai prezentă în viața socio-economică pe parcursul secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea a fost comunitatea evreiească, care a ajuns pe atunci la peste 50% din populația oraşului, ocupându-se în special cu negustorie şi prestare de servicii. Alte etnii (polonezi, germani, ruşi, ucraineni, greci şi armeni etc.) au fost nesemnificative ca număr de populație în oraşul Bălți în peri- oada menționată mai sus. Anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS cu instalarea ulterioară a regimului sovietic s-a soldat cu reducerea substanțială a numărului de evrei de pe tabloul etnic al Bălțiului şi creşterea semnificativă a numărului de ruşi şi ucraineni în această localitate în perioada sovietică. Drept rezultat, după mai bine de 30 de ani de independență, cca 41% din populația oraşului încă îşi declară limba rusă drept limbă maternă.Item ORAŞUL BĂLȚI PE PAGINILE ZIARULUI „БЕССАРАБСКОЕ СЛОВО” (ANUL 1936)(2023) Mihalevschi, MarianaPresa basarabeană din perioada interbelică reprezintă o sursă importantă în studierea aspectelor social- economice şi culturale care aveau loc în societate. Spre exemplu, Ziarul „Бессарабское слово” (rom. – Cuvântul basarabean), un cotidian publicat la Chişinău, cu pagină dedicată centrelor județene din Basarabia. Cu referire la anul 1936, corespondenții responsabili de județul Bălți au elucidat din problemele curente ale societății bălțene: bugetul oraşului şi distribuția banilor pentru problemele administrativ-gospodăreşti, reparații de drumuri, soluții pentru electrificare, situația sanitară şi epidemi- ologică, evenimentele şcolare, culturale şi filantropice, problemele societății evreieşti, greve şi revolte sociale, dar şi un şir de alte aspecte care necesitau implicarea autorităților locale sau a societății bălțene.Item Avocatul orădean Pavel Malița (1895-1981) și rolul lui în consolidarea românismului la granița de vest a României întregite [Articol](Lexon-Prim, 2023) Romînaşu, RaduOradean lawyer Pavel Maliţa was a personality of the local elite who was involved in the process of culturalization and consolidation of Romanianism on the western border of interwar Romania. He stood out, in particular, by organizing numerous cultural-religious meetings in Oradea and Bihor. His words sought to strengthen in the spirit of the people the attachment to the church and the nation. Elected vice-president of the Association “Oastea Domnului” - Oradea branch, he was the main organizer of several meetings in the communes of Bihor County. Needy people have benefited from his charitable projects in Oradea. Dispersal of prints represented another mean of cultural-national propaganda for the interwar times, especially in the villages of Bihor, where, gradually, the printed word imposed itself in the life of the rural community. As a result, the lawyer tried to spread as many books, brochures and newspapers as possible.Item MODĂ ȘI VESTIMENTAȚIE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC(CEP USM, 2023) Prisac, LidiaArticolul oferă o cercetare detaliată a evoluției Chișinăului interbelic prin prisma modei și a vestimentației. Feno- men inerent al unui oraș aflat la intersecția mai multor culturi, evoluția vestimentară a locuitorilor Chișinăului, după Marele Război, a fost dictată, în primul rând, de siguranța și confortul oferit de piesele de îmbrăcăminte. Ulterior, în viața mondenă a orașului, capitală a unei provincii proaspăt ancorată la valorile occidentale, funcția de demonstrare a statutului social prin intermediul straielor și a accesoriilor vestimentare a revenit în rândul orășenilor. Tendințele de modernizare a societății orașului după moda vest-europeană este ușor explicabilă dacă luăm în calcul abundența magazinelor și a agențiilor de publicitate care ofereau, inclusiv „Jurnale de modă” care dictau tendințele în mate- rie de vestimentație. Un alt indiciu de racordare a vestimentației la fluctuațiile modei era ancorarea Chișinăului la desfășurarea anumitor „Concursuri de frumusețe” specifice lumii occidental-apusene.Item Publicitatea în Chișinăul interbelic drept element al vieții cotidiene [Articol](Lexon-Prim, 2023) Prisac, LidiaA reflection in the mirror of the everyday life and daily needs of the inhabitants of interwar Chișinău were the advertisements placed in the press of the time. Thanks to them we can know the preferences and needs, trends, tastes and values of the townspeople. In general, the interwar period marked the shaping of poster trends, supported by the artists of the time. Although there were advertising graphics workshops in Chișinău as well, it was still felt that the locomotive of the artistic, architectural and commercial register that directly influenced the rhetoric of advertisements came from Bucharest. The one who understood that “advertising is the soul of commerce” and opened in Chișinău the First Theatrical, Commercial, Industrial Advertising and Display Bureau was Ș. Shapocinic. Registered in 1908 and located on Sinadino Street, the office received “all kinds of advertisements as well as announcements for all Romanian (and) Russian newspapers”.Item Administrația Chișinăului interbelic: tendințe de modernizare [Articol](Lexon-Prim, 2023) Xenofontov, Ion ValerThe scientific article is based on archival documents, the press of the time, iconographic sources, memoirs and literature. The author concludes that Bucharest has shown distrust in the representatives of the old Russian administration of Chisinau. At the same time, there was reluctance on the part of the former officials, who did not speak Romanian and were unfamiliar with the new requirements of the Romanian state. Litigation, corruption and failed attempts to modernise the city were not foreign to the municipal administration.