Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
1247 results
Search Results
Item Item ,,Perestroika administrativă și rescrierea istorieiglasnosti în sistemul educațional sovietic” de William B. Husband(CEP USM, 2024) Roșca, AdrianItem Sistemul universitar sovietic: o alternativă la paradigma universitară occidentală. Alex Kuraev(CEP USM, 2024) Roșca, AdrianItem Popasuri la 51 de biserici și 13 mănăstiri din nordul Republicii Moldova într-o lucrare.(CEP USM, 2024) Xenofontov, Ion ValerItem Interrelaționarea valorilor în modelul cultural(CEP USM, 2024) Panfil, VeraÎn articol se întreprinde o investigare a interrelaționărilor dintre valori în spațiul modelului cultural. Se argumentează că modelul de cultură în care circulă valorile nu rămâne în neutralitate pe terenul civilizației pe care C. Noica o numește „trezie culturală”, inclusiv pe plan european. Se susține că valorile culturale exprimate prin creație ajung criteriu de apreciere și judecare ale unui popor. De asemenea, se subliniază că în fond metodologia și logica culturii denotă, dificultățile în depășirea propriei „găoace” pentru a aprecia și accepta cu adevărat o mentalitate străină, în cazul de față – o altă cultură. Și nu în ultimul rând că cultura înmagazinează interioritatea valorilor sociale și interrelaționarea acestora pe parcursul evoluției condiției umaneItem Contrastul în filosofie: o perspectivă hermeneutică(CEP USM, 2024) Romanciuc, ZinaidaAcest articol are ca scop analiza contrastului ca metodă de a explora idei opuse, dar prin prisma evoluției sale istorice. În gândirea filosofică greacă, contrastul lui Aristotel și Platon este unul dintre cele mai marcante. Platon susținea existența lumii Ideilor, transcendentă și perfectă, în timp ce Aristotel, sublinia importanța experienței realității observabile. Această diferență între idealismul platonic și realismul aristotelic a marcat profund filosofia occidentală, începând de la conceptele despre cunoaștere și realitate, până la etică și politică. Filosofia carteziană insistă asupra dualismului minte-corp, o abordare care subliniază existența unor categorii diametral opuse și complementare. Acest dualism servește drept bază pentru înțelegerea antonimiei, care sunt văzute ca expresii lingvistice reflectând opoziții fundamentale în structura realității. Dimpotrivă, în filosofia modernă, contrastul capătă noi forme, fiind în centrul unor dezbateri esențiale. Un exemplu este contrastul între empirism și raționalism, două școli de gândire care au dezvoltat metode diferite pentru cunoașterea lumii.Item Viața, moartea și nemurirea omului în filosofia cosmistă rusă(CEP USM, 2024) Chiriac, DenisÎn articol se investighează evoluția concepțiilor filosofice referitoare la viață, moarte și nemurire în cadrul mișcării filosofice a cosmismului rusesc. Începând cu influențele precursoare din secolul al XIX-lea și continuând cu dezvoltarea sa în perioada sovietică și post-sovietică, studiul analizează modul în care cosmismul rusesc și-a conturat viziunile asupra existenței umane și transcendenței. Se utilizează diverse metode de cercetare, inclusiv dialectică, comparativă, sintetică și prognostică, pentru a examina interacțiunile dintre idei, influențele reciproce și evoluția conceptelor filosofiei cosmiste. Prin abordarea sistemică-diacronică, explorăm evoluția gândirii cosmiste în contextul socio-cultural și istoric al Rusiei. Rezultatele evidențiază complexitatea și profunzimea concepțiilor filosofice în cadrul cosmismului rus, subliniind importanța continuării cercetărilor interdisciplinare și a dialogului intercultural în acest domeniu.Item Fenomenologia răului în mitul şi folclorul rom(CEP USM, 2024) Lepădatu, DumitruRomani folklore provides rich insights into the manifestations of evil, deeply rooted in their narrative tradition. Throughout history, the Romani people have integrated various symbolic patterns of evil into their folklore, sometimes being associated with it. Beyond mythological and fantastical elements, Romani myths and folktales reveal how they understand and manage internal sufferings and conflicts. These narratives reflect a collective memory of confronting origin hardships and often exaggerate positive aspects while downplaying the negative consequences of their fragmented identity.Item Ipostaze ale identităţii culturale în modelele lui Huntington şi Fukuyama(CEP USM, 2024) Aculov, ArtiomIn the context of the current historical events, we recall the prophetic visions of anthropologists, physicists, and writers of the twentieth century with a generous dose of irony. Because against the backdrop of the deepest peace that Europe has experienced for nearly 80 years, we witness the flourishing of populist, fundamentalist, and nationalist rhetoric, and the escalation of tensions between opposing cultures and civilizations, resulting in large-scale military conflicts and terrorist acts that are increasingly difficult to prevent. However, the theories of S. Huntington and F. Fukuyama can clarify the current situation by proposing two different ways events may develop. Therefore, we analyze the aspects of individual and collective identity, as well as the principles that determine the formation of cultural identity in these two theories. Our starting principle will be that civilization is determined by culture, and culture is influenced by religion, which shapes identities in the present.Item Familia între tradiţional şi modern: abordare anthropologic(CEP USM, 2024) Șveţ, NellyThe first chapter of MD examines the concepts and types of family relations, types of kinship in Roman law, gender socialization, the influence of gender stereotypes on the development of the family. The second chapter reveals the main problems of the family in modern society, the international families. The third chapter is the study of the distribution of unpaid household chores. The results of the study are summarized in conclusion.