Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Filters

2019 - 201912020 - 20241

Settings

End date: 2024Subject: search.filters.subject.moldovean

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    DE LA IMPERIUL RUS LA IMPERIUL SOVIETIC: EVOLUȚIA CONCEPTULUI MOLDOVENISMULUI ÎN CERCETĂRILE ETNONAȚIONALE
    (CEP USM, 2024) Moroi, Natalia
    Oficialitățile imperiale rusești foloseau doar termenii „moldoveni” și „limbă moldovenească”, cercetărorii și liderii politici formați în Imperiul Rus foloseau termenii „moldoveni” și „limba moldovenească”, români și limba română în calitate de termeni interschimbabili, chiar și după lovitura de stat din octombrie 1917. Dar „noua” istoriografie sovietică, la temelia căreia stă articolul lui C. Derjavin, manifestă de la bun început ura totală față de termenul român și sintagma limba română. În primul deceniu de după revoluția din februarie 1917 cercetarea problemelor etnnonaționale a decurs în temeiul planurilor elaborate încă în Imperiul Rus, în timpul primului război mondial. Unicul specialist care s-a preocupat de această problemă a fost L.Berg, alții, de fapt nici nu existau în acel timp. Continuarea promovării de către bolșevici a tradițiilor imperiale, politică care s-a manifestat deschis în privința Basarabiei, a dus la implicarea directă a organelor de partid și sovietice în problema determinării apartenenței etnonaționale și a limbii vorbite de către românii din Basarabia. Cu toate că unii dintre liderii politici sovietici cominterniști, promotori ai extinderii „revoluției proletare” afirmau foarte clar că locuitorii băștinași ai Basarabiei și din stânga Nistrului sunt români și limba vorbită de ei este limba română, această poziție corectă a lor venea în contradicție cu politica națională de sorginte imperială promovată de URSS. În atare situație, căutând să legitimeze republica tampon creată pe malul stâng al Nistrului – RASS Moldovenească, dar și pretențiile asupra Basarabiei, unii autori, nespecialiști în domeniul în care se pronunțau, dar mai ales liderii politici locali, așa numiții „autohtoniști”, reieșind doar din motive politice, au repus la ordinea zilei teoria proletcultistă conform căreia moldovenii ar fi un popor înrudit cu românii, dar totuși altul, iar limba vorbită de ei, este „limba moldovenească”, o limbă vorbită de popor, deosebită de limba română.
  • Thumbnail Image
    Item
    MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE” (III)
    (CEP USM, 2019) Eremia, Ion
    Tendinţa moldoveniştilor actuali de a se prezenta urmaşi destoinici ai marilor cărturari din Moldova din secolele precedente nu are nici un temei. Pe de altă parte, savanţi veritabili din Rusia contemporană, istorici şi lingvişti, nu au căzut în capcana moldovenismului primitiv şi consideră că limba vorbită în Moldova în secolele trecute şi în prezent este limba română,iar numele corect al poporului este poporul român. Opinia este întemeiată pe cercetări aprofundate ale bogatei moşteniri intelectuale lăsate de marii cărturari din veacurile precedente. Atât timp cât savanţii şi tineretul studios din Republica Moldova, din Rusia şi din alte ţări respectă adevărul transmis de sursele istorice şi cercetările savanţilor notorii şi utilizează în scrierile lor sintagmele „ţările româneşti”, „limba român㔺i termenul „ român”pentru desemnarea statelor Moldova şi Ţara Românească (Valahia, Ţara Mu ntenească), a limbii vorbite de locuitorii din Republica Moldova, perspectiva „ştiinţifică” a moldoveneștilornu are niciun viitor.Problema identităţii moldoveneşti, aşa cum o formulează moldoveniştii de astăzi: moldovenii şi românii sunt două naţiuni diferite, limba moldovenească şi limba română sunt două limbi diferite, este o problemă falsă şi se va afla mereu în criză.