Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
5 results
Search Results
Item REVENIREA ACASĂ A LUI ŞTEFAN SADOVNICOV(2023) Procop, NataliaȘtefan Sadovnicov este artistul plastic care a abordat mai multe genuri ale picturii de şevalet. Activitatea sa de creație se bazează pe conexiunea celor trei domenii ale artelor: pictură, muzică şi literatură. Scrie poezii, evocă vremurile de al- tădată, pictează. De aceea, oraşul copilăriei şi tinereții sale – Bălți – apare la el reprezentat ca un univers bogat în culori, forme, sonuri etc. În toate lucrările cu acest motiv simțim afecțiunea artistului față de oraşul sufletului său. Ștefan Sadovnicov este unul dintre puținii artişti cu o sensibilitate, profunzime şi inteligență deosebite. Seria de tablouri cu titlul „Oraşul care nu mai există…”, executate în anii ’70–’80, nu sunt doar simple peisaje cu clădiri specifice timpului; ele sugerează sensuri profunde. Motivele principale sunt dorul, întoarcerea în timp, amintirile nostalgice ş.a. Artistul plastic nu a pictat pur şi simplu peisajul urban, ci a povestit istoriile străzilor şi ale edificiilor oraşului Bălți, a căutat poze vechi şi a chestionat locuitorii. S-a apropiat filosofic de subiect, realizând o paralelă între oraş şi oamenii care au suflet.Item PROCESUL DE ÎMPROPRIETĂRIRE A LOCUITORILOR ORAŞULUI BĂLȚI ÎN PERIOADA ANILOR 1932–1933(2023) Molcosean, AnaAnul 1921 a fost unul important pentru locuitorii României Mari, aceştia beneficiind de prevederile Reformei Agrare privind împroprietărirea şi, respectiv, dreptul de construcție a casei. În Basarabia, Reforma Agrară a servit temei pentru o adevărată campanie de repartizare a loturilor de pământ pentru populația locală, între anii 1925–1937, inclusiv pentru locuitorii oraşului Bălți. Dincolo de scopul principal al administrației româneşti de mărire a numărului de rezidenți prin procedura împroprietăririi cu loturi de pământ, constatăm interesul direct al Primăriei de a obține în gestiune proprietățile latifundiare ale familiilor Catargi şi Crupenschi, pe moşiile cărora se întindea, către anul 1922, urbea bălțeană. Studiul analizează contextul şi problemele cu care s-a confruntat administrația locală în procesul de împroprietărire a locuitorilor oraşului Bălți, sunt elucidate perspectivele de dezvoltare urbană a oraşului, inclusiv cele de ordin estetic, precum stilul arhitectural prevăzut pentru viitoarele edificii, ambianța cartierelor cu construcții civile şi acțiunile prevăzute pentru înverzirea zonei citadine. La fel, în baza surselor de arhivă şi lucrărilor inedite, au fost identificate problemele generate de împroprietărire chiar în mediul comunității urbane, dintre care distingem subiectul transferării Cimitirului Ortodox din Cartierul „Pământeni” într- un cartier de la periferia oraşului sau, şi mai frecvent, problema distribuirii repetate a lotului din cauza amânării planului de parcelare şi schimbarea locului în alte părți ale oraşului. Analiza acestor aspecte vine să contribuie la cunoaşterea perioadei istorice şi consecințelor împroprietăririi întreprinse de autoritățile locale în perioada anilor 1932–1933 în oraşul Bălți.Item PROFILUL ETNIC AL ORAŞUL BĂLȚI ÎN DIFERITE PERIOADE DE DEZVOLTARE(2023) Miron, Marina; Miron, ViorelAutorii articolului de față vin cu o contribuție la cercetarea diversității etnice a or. Bălți şi aportul acesteia la dezvoltarea socio-economică a localității. Rezultatele cercetării confirmă faptul că această aşezare a fost şi rămâne locuită de diverse grupuri etnice, principalul constituind populația autohtonă. Deşi mult timp localitatea s-a aflat în proprietatea unei familii cu rădăcini greceşti, aceasta nu a dus la formarea unei comunități greceşti mari aici. Cea mai prezentă în viața socio-economică pe parcursul secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea a fost comunitatea evreiească, care a ajuns pe atunci la peste 50% din populația oraşului, ocupându-se în special cu negustorie şi prestare de servicii. Alte etnii (polonezi, germani, ruşi, ucraineni, greci şi armeni etc.) au fost nesemnificative ca număr de populație în oraşul Bălți în peri- oada menționată mai sus. Anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS cu instalarea ulterioară a regimului sovietic s-a soldat cu reducerea substanțială a numărului de evrei de pe tabloul etnic al Bălțiului şi creşterea semnificativă a numărului de ruşi şi ucraineni în această localitate în perioada sovietică. Drept rezultat, după mai bine de 30 de ani de independență, cca 41% din populația oraşului încă îşi declară limba rusă drept limbă maternă.Item ORAŞUL BĂLȚI ÎN ARTELE PLASTICE(2023) Stăvilă, TudorÎn nordul Republicii Moldova orașul Bălți este unul dintre principalele centre culturale găzduind o universitate, un teatru național și o mică activitate artistică, în coraport cu manifestările Chișinăului. În această regiune s-au născut sau au activat personalități importante din domeniul artelor plastice de la noi. Pentru a prezenta evenimentele artistice din orașul Bălți, au fost selectate trei personalități, care s-au afirmat în perioada sovietică, cu o fațetă mai puțin cunoscută a artelor plastice din republică. Lazăr Dubinovschi, Ion Puiu și Leonid Pincevschi, fiecare în felul său, i-au dat culoare și valoare acestui oraș, unde au fost cândva rezidenți, prin talent și originalitate, cu compromisurile perioadei în care au activat.Item ORAŞUL BĂLȚI PE PAGINILE ZIARULUI „БЕССАРАБСКОЕ СЛОВО” (ANUL 1936)(2023) Mihalevschi, MarianaPresa basarabeană din perioada interbelică reprezintă o sursă importantă în studierea aspectelor social- economice şi culturale care aveau loc în societate. Spre exemplu, Ziarul „Бессарабское слово” (rom. – Cuvântul basarabean), un cotidian publicat la Chişinău, cu pagină dedicată centrelor județene din Basarabia. Cu referire la anul 1936, corespondenții responsabili de județul Bălți au elucidat din problemele curente ale societății bălțene: bugetul oraşului şi distribuția banilor pentru problemele administrativ-gospodăreşti, reparații de drumuri, soluții pentru electrificare, situația sanitară şi epidemi- ologică, evenimentele şcolare, culturale şi filantropice, problemele societății evreieşti, greve şi revolte sociale, dar şi un şir de alte aspecte care necesitau implicarea autorităților locale sau a societății bălțene.