Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
3 results
Search Results
Item ASPECTE ALE EVOLUŢIEI RAPORTURILOR ECONOMICE REPUBLICA MOLDOVA – UNIUNEA EUROPEANĂ (1994-2017): ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI(CEP USM, 2019) Roșca, AdrianDatorită evoluției raporturilor politice și economice dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, la moment dispunem de o serie de lucrări care analizează tangențial modul în care aceste relații au evoluat de la începutul anilor 90 până în ultimul an al investigației, 2017. Pe baza criteriului național și organizațional (UE) am decis să clasificăm istoriografia problemei în: 1) Istoriografia RM, 2) istoriografia UE și 3) istoriografia rusă. Istoriografia Republicii Moldova se face remarcată printr-o serie de studii realizate de reprezentanți ai ONG-urilor, cum ar fi E. și V.Prohnițchi, care analizează primele raporturi economice dintre RM și UE, studiul lor fiind editat în 2003, în timp ce dintre autorii mai recenți merită a fi menționată Ana Popa, care analizează, din perspectivă economică, primele efecte ale Acordului de Asociere, în 2015. În ce privește istoriografia Uniunii Europene, o lucrare importantă ce merită a fi menționată este „Moldova: Arena of International Influences” (Moldova: Arena influențelor externe) editată de Marcin Kosienkowski și William Schreiberde, în care este dedicat câte un capitol privind relația dintre RM și fiecare actor geopolitic important. În cazul colaborării RM-UE, este evidențiat că singurul rezultat vizibil al acestei colaborări este reprezentat de succesul pe plan economic, în timp ce alte aspecte sunt reprezentate drept eșecuri ale acestei colaborări. Istoriografia rusă analizează într-un mod negativ eficacitatea raporturilor economice dintre RM și UE, o dovadă în acest sens fiind o monografie elaborată în cadrul Institutului European al Academiei de Științe a Federației Ruse, cu titlul „Uniunea Europeană în căutarea unui rol global: politică, economie și securitate”. Lucrarea respectivă dedică un capitol întreg relațiilor UE-RM, totul fiind prezentat doar din perspectivă politică, efectele negative pentru economia RM fiind explicate prin intensificarea relațiilor cu UE și reducerea interesului față de piața rusă. Totodată, se accentuează lipsa de importanță a RM ca piață de export pentru UE. O analiză mai detaliată a problemei istoriografiei urmează să fie realizată pe parcursul cercetărilor ulterioare.Item ISTORIOGRAFIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII GEOPOLITICII(2014) Cebotari, SvetlanaPornind de la definiția comună a geopoliticii pentru comunitatea academică, în acest articol este prezentată, în primul rând, etapa de constituire şi de apariție a primelor categorii în acest domeniu şi a şcolilor dominante de geopolitică, de la care au fost preluate cele mai influente concepte. Scopul principal al acestui articol nu este de a propune o nouă introducere în geopolitică, ci principii teoretico-conceptuale şi metode de analiză geopolitică.Item ИСТОРИОГРАФИЧЕСКИЕ СВЕДЕНИЯ О БОЛГАРАХ СЕВЕРНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ В КОНЦЕ XVIII ВЕКА(CEP USM, 2015) Думиника, ИванÎn articol sunt analizate lucrările care au abordat acest subiect luat ca tematică. Autorul reflectă dispute istoriografice referitoare la problema privind emigrarea bulgarilor la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi stabilirea lor ulterioară în sudul Malorosiei şi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt prezentate lucrări care reflectă colonizarea civilă şi militară a regiunii. Sunt prezentate opiniile şcolilor istorice cu referire la problema privind participarea voluntarilor bulgari în formaţiunile de husari şi în cadrul acestora în războaiele ruso-turce. Autorul scoate în evidenţă şi dezbateri ce reflectă dezvoltarea social-economică a emigranţilor bulgari. Ca obiect de cercetare a istoricilor a devenit şi legislaţia ţaristă, cu ajutorul căreia erau atraşi şi stabiliţi coloniştii transdanubieini. Se face referire şi la atestarea primelor aşezări ale bulgarilor pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt trecute în revistă argumentele cercetătorilor asupra problemei cu privire la periodizarea etapelor de emigrare, datarea primelor colonii, dar şi stabilirea satelor din Bulgaria de unde au fugit bulgarii. Sunt trasate concluzii asupra unor probleme puţin prezente în istoriografie sau care în general nu se regăsesc, deocamdată, în cadrul acesteia.