Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Filters

2017 - 20184

Settings

End date: 2018Subject: search.filters.subject.identity

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    RAPORTURL GLOBAL–LOCAL, MULTICULTURALISM–NAȚIONALISM: REALITĂŢI „CONFUZE” ALE CONTEMPORANEITĂŢII
    (CEP USM, 2018) Dodul, Dumitru
    Procesul globalizării este unul complex, dinamic şi contradictoriu. Unul dintre aspectele-cheie ale acestuia ţine de implicarea sincronică a unităţii şi diversităţii. Astfel, abordarea globalizării presupune investigaţia inseparabilă a raportului global – local, atât la nivelulul fiecărei naţiuni în parte, cât şi la nivel internaţional. Constituirea naţiunilor, ca entităţi comunitare, pretinzând a avea personalitate politică, este indisolubil legată de apariţia şi afirmarea ideologiei naţionalismului, legată, la rândul său, de conceptul statului naţional. O altă ideologie, a multiculturalismului, porneşte de la experienţa că există grupuri bine definite din punct de vedere etnic, care doresc să-și păstreze specificul, respectiv diferenţa, considerând că recunoaşterea şi respectarea diversităţii nu este incompatibilă cu unitatea politică a unei ţări.
  • Thumbnail Image
    Item
    MANIFESTAREA IDENTITĂȚII RELIGIOASE ÎN CONTEMPORANEITATE
    (CEP USM, 2017) Țărnă, Dina
    În contextul sociocultural curent, în care decizia apartenenței religioase e subiect al alegerii personale, identitatea religioasă pare a fi mai instabilă ca niciodată. Majoritatea cercetărilor psihosociologice s-au axat pe studierea identităţii în timpul adolescenţei, deşi procesul construirii identităţii religioase nu se încheie la această vârstă, dovadă fiind convertirile religioase ce au loc la maturitate sau la bătrâneţe. Atributele identităţii religioase postmoderne sunt asamblate adesea pentru a crea un bricolaj de credinţe şi practici, iar sociologii, antropologii relaţionează acest fenomen cu expansiunea mass-mediei şi cu capacitatea omului de a accesa o mare diversitate de informaţii religioase. Astfel, în multe situaţii, identitatea religioasă e reflectată în şi modelată de tehnologia ce-i implicată în sfera culturii, iar indivizie deseori își construiesc identitatea folosind inform ații din mass-media.
  • Thumbnail Image
    Item
    INTENSIFICAREA DIVER SITĂŢII: IMPACTUL MONDIALIZĂRII ASUPRA REVENDICĂRII SOCIAL - POLITICE A IDENTITĂŢII
    (CEP USM, 2017) Dodul, Dumitru
    Cercetarea reflectă aspecte definitorii ale proceselor civilizatorii contemporane şi dim ensiuni esenţiale ale globalizării,prin recursul la constatarea realităţilor lumii globale şi confruntarea teoriilor existente în domeniu.Scopul este de a radiografia, explica şi evalua perspectivele evoluţiei societăţii şi problemele cu care aceasta se confruntă, de a contura model/modele funcţional / funcţionale de existenţă umană, pentru a facilita înţelegerea fenomenelor sociale şi orient area acţiunilor în jurul unor proiecte comune, urmărindu - se găsirea unor soluţii pentru medierea situaţiilor create vis-à-vis de redefinirea identităţii, uniformizării culturale şi a dialogului dintre civilizaţii.
  • Thumbnail Image
    Item
    IDENTITATEA NAȚIONALĂ A NOBILIMII BASARABENE SUB REGIM DE DOMINAȚIE ȚARIST
    (CEP USM, 2017) Gherasim, Cristina
    Nobilimea din Basarabia, deşi s-a încadrat activ în sistemul administrativ ţarist, pentru a putea beneficia de drepturile şi privilegiile specifice acestei categorii sociale, şi- a păstrat totuşi identitatea naţională. Lucru confirmat de datele de arhivă, scrierile, notiţele, comentariile contemporanilor autohtoni şi străini. Identitatea naţională s-a manifestat prin păstrarea titulaturii vechi, aplicarea semnăturilor în paleografie moldovenească, conflictele interminabile cu reprezentanţii administraţiei imperiale şi ai armatei ţariste, atitudinea negativă faţă de încadrarea alogenilor în diferite domenii sociale şi politice, lupta pentru păstrarea legislaţiei autohtone, a limbii române, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, comunicarea în limba română, ascultareamuzicii lăutăreşti etc. Astfel, nobilimea a avut un rol important în procesul de promovare a identităţii şi conştiinţei naţionale, pentru că dacă ţărănii au fost cei care au păstrat spiritul românesc, din rândul nobililor s-au ridicat personalităţi care au promovat unirea teritoriului dintre Prut şi Nistru cu ţara mamă –România, care au demonstrat latinitatea şi romanitatea celor din Basarabia, că adevărata limbă este cea română, iar istoria a fost una cu cea a Ţării Moldovei până la anexare.