Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Search Results

Now showing 1 - 6 of 6
  • Thumbnail Image
    Item
    EVOLUŢIA INSTITUŢIILOR PUBLICE LOCALE DIN BASARABIA SUB DOMINAŢIE IMPERIALĂ RUSĂ (PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)
    (2018) Tomuleț, Valentin
    After the Regulation of February 29, 1828, the limited and provisional autonomy that Bessarabia enjoyed for 10 years was liquidated, and the province was included in the economic and political system of the Russian Empire. Shortly afterwards, on September 26, 1830, the Dniester Customs Cordon was suppressed and transferred to the Prut and Danube, the guild structure was established, the Ismail City Administration was established, and Bessarabia was included in the economic and political system of the Russian Empire. Respectively, these changes necessitated certain changes at the regional, county and local administrative level. If in the central and regional institutions the imperial administration operated more radical changes in local public administration, tsarism was forced, for a certain period of time, to maintain local traditions, actively engaging in its change after the adoption of the Bessarabian Peasants Regulation of January 24, 1834, and liquidating entirely the old system of administration only from January 1, 1861, replacing it with Russian volost’ government.
  • Thumbnail Image
    Item
    ROMANIA AS REFLECTED IN THE ACTS OF THE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS OF THE RUSSIAN EMPIRE: FROM THE OUTBREAK OF WORLD WAR I UNTIL THE CONCLUSION OF THE SAZONOV-DIAMANDY AGREEMENT
    (Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, 2017) Gumenâi, Ion
    The topic proposed for analysis stems from a number of erroneous statements of the Soviet and post-Soviet Russian historiography referring to Romania’s neutrality in the early years of the First World War. Therefore, we have brought to light some information originating from the Ministry of Foreign Affairs of the Russian Empire, in an attempt to identify the true interests and the backstage diplomatic games that took place during this period, as well as the position of various officials, concerning one issue or another, emerging as a result of the position taken by Romania. The data comes from documents of the Ministry of Foreign Affairs, and mainly from the daily journal of this institution.
  • Thumbnail Image
    Item
    UNELE DATE CU REFERIRE LA BISERICA ARMEANĂ „ ÎNVIEREA DOMNULUI ” DIN CHIŞINĂU
    (CEP USM, 2017) Gumenâi, Ion
    Articolul de faţă se referă la istoria urbanistică a Chişinăului, iardacă esă fim mai precişi –la construcţia Bisericii armene „Învierea Domnului”ridicateîn cimitirul armenesc din această urbe. O atenţie aparte se acordă unor documente ce au fost colectate la Arhivele Naţionale ale Armeniei.
  • Thumbnail Image
    Item
    "СИЯ ПУСТЫННАЯ СТРАНA CВЯЩЕННА ДЛЯ ДУШИ ПОЭТА ”: IDENTITATEA NAŢIONALĂ RUSĂ OGLINDITĂ ÎN DESCRIERILE CĂLĂTORILOR RUŞI DESPRE BASARABIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
    (CEP USM, 2017) Corman, Galina
    În articol sunt analizate descrierile Basarabiei făcute de călătorii ruși la începutul secolului al XIX-lea. În urma aplicării conceptului de tradiţie inventată”se ȋncercă să se dea răspuns la ȋntrebarea, dacă călătorii, reprezentanți ai elitei ruse,prin descrierile lor ale teritoriului proaspăt anexat,în care acesta este numit„pământ sfânt” unde s-a vărsat „ mult sânge rusesc”,ar fi participat la procesul de „producere al spaţiului imperial-naţonal rus”,respectiv de „construcţie” a patrieilor în Basarabia.
  • Thumbnail Image
    Item
    ROMÂNIA ÎN JOCUL DIPLOMATIC AL IMPERIULUI RUS LA ÎNCEPUTUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
    (CEP USM, 2016) Gumenâi, Ion
    Tema propusăspre dezbatere porneşte de la o serie de declaraţii greşite ale istoriografiei ruse, sovietice şi postsovietice cu referire la neutralitatea României în primii ani ai Primului Război Mondial. Prin urmare, se încearcăa dezvălui informaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Imperiului Rus şi de a stabili adevăratele interese şi jocuri de culise diplomatice care au avut loc în această perioadă şi poziţia mai multor funcţionari, cu privire la o problemă sau alta, rezultate din poziţia pe care a luat-o România. Referinţe ce pot fi culese din documentele emise de către Ministerul de Externe al Imperiului Rus, dar, în principal, din Zilnicul acestei instituţii.
  • Thumbnail Image
    Item
    MOSCHEI TRANSFORMATE ÎN BISERICI ORTODOXE DUPĂ ANEXAREA BASARABIEI LA IMPERIUL RUS
    (CEP USM, 2015) Bercu, Igor
    Sfârşitul secolului XVIII – începutul secolului al XIX-lea a fost marcat de o largă confruntare de forţe şi interese ale marilor puteri în sud-estul Europei. Un rol important în aceste confruntări l-au jucat Imperiul Otoman şi Imperiul Rus. Războiului ruso-turc din 1806-1812 s-a încheiat cu semnarea Păcii de la Bucureşti, în mai 1812. Ca urmare a acestui tratat, teritoriul de est al Moldovei, numit în Iaşi teritoriul „dincolo de Prut”, a fost anexat de către Imperiul ţarist. Noua administraţie a luat o serie de măsuri care au avut ca scop consolidarea administraţiei ţariste în noul teritoriu dobândit. O parte importantă din teritoriul anexat anterior a aparţinut aşa-numitului guvernământ otoman – „r0”, adică teritoriu administrat direct de către Istanbul, care a fost înfiinţată în Moldova în timpul secolului al XV-lea – începutul secolului XVIII. Printre problemele majore ce urmau a fi soluţionate de către administraţia ţaristă a fost şi problema statutului aşanumitelor proprietăţi musulmane, care au fost înfiinţate pe teritoriul unităţilor administrative otomane de-a lungul secolelor. Metodele folosite au fost simple, dar foarte eficiente. Deoarece populaţia aproape în întregime musulmană a părăsit teritoriul după 1812, moscheile au fost transformate în biserici ortodoxe cu aprobarea înaltului cler şi a autorităţilor civile ţariste. Pe 21 august 1813 Decretul ţarului Alexandru I a oficializat existenţa „Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului”, care a legalizat transformarea moscheilor în biserici creştine ortodoxe, aceasta din urmă fiind una dintre principalele metode de a impune dominaţia spirituală rusă în Basarabia.