Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
12 results
Search Results
Item JUDEŢUL HOTIN ÎN DESCRIERILE STATISTICE RUSEŞTI DIN ANII ’30 AI SECOLULUI AL XIX - LEA(CEP USM, 2017) Tomuleț, ValentinÎn baza izvoarelor de arhivă inedite, depistate în fondurile Arhivei Naţionale a Re publicii Moldova, autorul analizează schimbările care au survenit în situaţia demografică şi social - economică a judeţului Hotin în anii ’30 ai secolului al XIX - lea. Folosind datele statistice adunate şi sistematizate de administraţia judeţeană Hotin pent ru anii 1830, 1832, 1835 şi 1836, prezentate administraţiei regionale şi instituţiilor imperiale, autorul analizează mărimea, distribuţia şi compo nența populaţiei, descrie schimbările acre s - au produs în viaţa economică a judeţului Hotin în această perioad ă de timp.Item DINAMICA ȘI STRUCTURA ETNICĂ A NOBILIMII DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaPe parcursul secolului al XIX-lea s-a înregistrat o creștere numerică considerabilă a nobilimii în Basarabia. Astfel,de la 836 de nobili existenți în 1817 numărul acestora s-a ridicat la 21864 de nobili înregistrați în cadrul Recensământului populației din 1897. Totodată, pe parcursul secolului al XIX-lea s-a schimbat structura etnică a nobilimii. Ca r ezultat al politicii promovate în regiune, structura etnică a devenit mozaică. Dacă la începutul dominației țariste nobilimea era în majoritate autohtonă, provenea din Moldova, ulterior, prin noua politică de acordare şi confirmare a titlurilor nobiliare, aceasta devine minoritară, în rândul nobilimii basarabene fiind identificați ruși, polonezi, ucraineni etc.Item UNELE DATE CU REFERIRE LA BISERICA ARMEANĂ „ ÎNVIEREA DOMNULUI ” DIN CHIŞINĂU(CEP USM, 2017) Gumenâi, IonArticolul de faţă se referă la istoria urbanistică a Chişinăului, iardacă esă fim mai precişi –la construcţia Bisericii armene „Învierea Domnului”ridicateîn cimitirul armenesc din această urbe. O atenţie aparte se acordă unor documente ce au fost colectate la Arhivele Naţionale ale Armeniei.Item UNELE PRECIZĂRI CU REFERIRE LA STATUTUL INSTITUŢIILOR MONASTICE DIN SPAŢIUL PRUTO - NISTREAN ÎN SECOLELE XIX - XX(CEP USM, 2013) Moşneguţu, IoanÎn acest articol ne-am propus să analizăm statutul şi evoluţia monahismului ortodox din spaţiul pruto-nistrean în secolele XIX–XX, un accent deosebit fiind pus pe evoluţia lui în perioada ţaristă şi în cea sovietică. Aceasta s-a făcut intenţionat, pentru avea posibilitatea de a compara situaţia acestui segment din viaţa spirituală în segmentul geografic nominalizat.Item CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA DENOMINAŢIUNILE RELIGIOASE DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2013) Gumenâi, IonMaterialul prezentat este bazat atât pe surse istoriografice, cât şi de arhivă ce vin să pună în discuţie o seriede date privind apariţia, soarta şi numărul comunităţilor diferitelor denominaţiuni religioase care au existat în Basarabia în secolul al XIX-lea. Tema investigaţiei a fost aleasă nu întâmplător, deoarece acest subiect nu a fost temeinic abordat de către specialiştii în domeniu.Item SOLUȚIONAREA „CHESTIUNII ARMENEȘTI” DE CĂTRE GUBERNATORUL BASARABIEI S.D. URUSOV (1903-1904)(CEP USM, 2017) Arapu, ValentinGubernatorul Basarabiei S.D. Urusov a soluționat „chestiunea armenească” pe cale amiabilă. Armenii basarabeni au acceptat să cedeze statului rus o parte din bani și proprietăți, păstrându-și intacte privilegiile și statutul de odinioară. În Basarabia, spre deosebire de alte gubernii în care au existat tensiuni în acest sens, grație unei politici abile și tolerante, promovate față de armenide către S.D. Urusov, procesul de expropriere parțială a comunității armenești s-a desfășurat calm și fără excese.Item IDENTITATEA NAȚIONALĂ A NOBILIMII BASARABENE SUB REGIM DE DOMINAȚIE ȚARIST(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaNobilimea din Basarabia, deşi s-a încadrat activ în sistemul administrativ ţarist, pentru a putea beneficia de drepturile şi privilegiile specifice acestei categorii sociale, şi- a păstrat totuşi identitatea naţională. Lucru confirmat de datele de arhivă, scrierile, notiţele, comentariile contemporanilor autohtoni şi străini. Identitatea naţională s-a manifestat prin păstrarea titulaturii vechi, aplicarea semnăturilor în paleografie moldovenească, conflictele interminabile cu reprezentanţii administraţiei imperiale şi ai armatei ţariste, atitudinea negativă faţă de încadrarea alogenilor în diferite domenii sociale şi politice, lupta pentru păstrarea legislaţiei autohtone, a limbii române, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, comunicarea în limba română, ascultareamuzicii lăutăreşti etc. Astfel, nobilimea a avut un rol important în procesul de promovare a identităţii şi conştiinţei naţionale, pentru că dacă ţărănii au fost cei care au păstrat spiritul românesc, din rândul nobililor s-au ridicat personalităţi care au promovat unirea teritoriului dintre Prut şi Nistru cu ţara mamă –România, care au demonstrat latinitatea şi romanitatea celor din Basarabia, că adevărata limbă este cea română, iar istoria a fost una cu cea a Ţării Moldovei până la anexare.Item INSTITUŢIA BISERICII CA INSTRUMENT DE COORDONARE A VIEŢII SPIRITUALE A COLONIŞTILOR GERMANI DIN BASARABIA (1814-1875)(CEP USM, 2017) Gumenâi, IonÎn materialul prezentat, autorul,pornind de la general spre particular şi bazându- se pe sursele documentare şi analiza istoriografiei, încearcă o analiză a ceea ce a însemnat instituţia bisericii protestante în viaţacomunităţilor germane.În primul rând se atrage atenţieasupra faptului că,dat fiind structura eteno-confesională a comunităţilor germane,instituţia Bisericii luterane precum şi rolul acordat religiei,aceasta practic nu putea lipsi din viaţa populaţiei germane. Mai mult,datorită cadrului legislativ (analizat în articol), care a fost creat înImperiul Rus pentru evoluţia comunităţilor germane, Biserica s-a încadrat şi în ceea ce a însemnat latura administrativă, dar şi în cea educaţională, ea de fapt constituind axa în jurul căreia a evoluat acest segment şi,bineînţeles, punctul de pornireîn dezvoltarea moral-culturală a comunităţilor germane.Item SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ, SOCIAL-ECONOMICĂ ŞI CONFESIONALĂ DIN BASARABIA ÎN ANII ’20 AI SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2017) Tomuleţ, ValentinÎn baza izvoarelor de arhivă inedite,depistate în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova şi ale Arhivei Istorice de Stat din Rusia(Sankt Petersburg), în articol sunt analizate schimbările care au survenit în situaţia demografică,social-economică şi confesională din Basarabia în primele decenii după anexare . Folosind datele statistice adunate şi sistematizate de Dicasteria duhovnicească din Chişinău, pentru anii 1819-1829, perfectate în baza registrelor parohiale,şi datele statistice oficiale,pentru anii 1819-1828, prezentate de administraţia regională instituţiilor imperiale, autorul analizează mărimea, distribuţia şi compoziţia populaţiei, componenţaei socială şi confesională, descrie schimbările care au avut locîn viaţa economică a provinciei.Item "СИЯ ПУСТЫННАЯ СТРАНA CВЯЩЕННА ДЛЯ ДУШИ ПОЭТА ”: IDENTITATEA NAŢIONALĂ RUSĂ OGLINDITĂ ÎN DESCRIERILE CĂLĂTORILOR RUŞI DESPRE BASARABIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2017) Corman, GalinaÎn articol sunt analizate descrierile Basarabiei făcute de călătorii ruși la începutul secolului al XIX-lea. În urma aplicării conceptului de tradiţie inventată”se ȋncercă să se dea răspuns la ȋntrebarea, dacă călătorii, reprezentanți ai elitei ruse,prin descrierile lor ale teritoriului proaspăt anexat,în care acesta este numit„pământ sfânt” unde s-a vărsat „ mult sânge rusesc”,ar fi participat la procesul de „producere al spaţiului imperial-naţonal rus”,respectiv de „construcţie” a patrieilor în Basarabia.