Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
4 results
Search Results
Item UNELE PRECIZĂRI CU REFERIRE LA STATUTUL INSTITUŢIILOR MONASTICE DIN SPAŢIUL PRUTO - NISTREAN ÎN SECOLELE XIX - XX(CEP USM, 2013) Moşneguţu, IoanÎn acest articol ne-am propus să analizăm statutul şi evoluţia monahismului ortodox din spaţiul pruto-nistrean în secolele XIX–XX, un accent deosebit fiind pus pe evoluţia lui în perioada ţaristă şi în cea sovietică. Aceasta s-a făcut intenţionat, pentru avea posibilitatea de a compara situaţia acestui segment din viaţa spirituală în segmentul geografic nominalizat.Item CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA DENOMINAŢIUNILE RELIGIOASE DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2013) Gumenâi, IonMaterialul prezentat este bazat atât pe surse istoriografice, cât şi de arhivă ce vin să pună în discuţie o seriede date privind apariţia, soarta şi numărul comunităţilor diferitelor denominaţiuni religioase care au existat în Basarabia în secolul al XIX-lea. Tema investigaţiei a fost aleasă nu întâmplător, deoarece acest subiect nu a fost temeinic abordat de către specialiştii în domeniu.Item GENEZA BURGHEZIEI BASARABENE SAU CUM AU FOST RATATE POSIBILITATILE CONSTITUIRII UNEI BURGHEZII COMERCIAL-INDUSTRIALE NATIONALE IN BASARABIA (1812 – 1868)(Academy of Sciences of Moldova, 2015) Tomuleț, ValentinÎn baza izvoarelor de arhivă inedite, autorul constată că procesul de geneză şi evoluţie a burgheziei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de multipli factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Documentele atestă că burghezia comercială din Basarabia nu s-a constituit ca o categorie economică, obiectivă, ci în special, ca una fiscală şi juridică. De aceea aceasta va constitui un element al nomenclatorului fiscal ţarist. Deciziile adoptate de administraţia imperială în politica comercială în anii ’20 – ’30 ai secolului al XIX-lea demonstrează că burghezia comercială basarabeană a fost creată de stat şi era dependentă de el. Ea nu va dispune, ca cea vest-europeană, de anumite drepturi constituţionale. În acelaşi timp, aceasta n-a prezentat o entitate coerentă, delimitată etnic şi social, conştientă de drepturile şi obligaţiunile sale. Constituirea burgheziei comerciale ca stare socială în Basarabia se datorează nu atât proceselor interne – economice şi sociale, nu atât naşterii – genezei şi evoluţiei sale, ci mai mult deciziilor administraţiei imperiale şi regionale.).Item ИСТОРИОГРАФИЧЕСКИЕ СВЕДЕНИЯ О БОЛГАРАХ СЕВЕРНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ В КОНЦЕ XVIII ВЕКА(CEP USM, 2015) Думиника, ИванÎn articol sunt analizate lucrările care au abordat acest subiect luat ca tematică. Autorul reflectă dispute istoriografice referitoare la problema privind emigrarea bulgarilor la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi stabilirea lor ulterioară în sudul Malorosiei şi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt prezentate lucrări care reflectă colonizarea civilă şi militară a regiunii. Sunt prezentate opiniile şcolilor istorice cu referire la problema privind participarea voluntarilor bulgari în formaţiunile de husari şi în cadrul acestora în războaiele ruso-turce. Autorul scoate în evidenţă şi dezbateri ce reflectă dezvoltarea social-economică a emigranţilor bulgari. Ca obiect de cercetare a istoricilor a devenit şi legislaţia ţaristă, cu ajutorul căreia erau atraşi şi stabiliţi coloniştii transdanubieini. Se face referire şi la atestarea primelor aşezări ale bulgarilor pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt trecute în revistă argumentele cercetătorilor asupra problemei cu privire la periodizarea etapelor de emigrare, datarea primelor colonii, dar şi stabilirea satelor din Bulgaria de unde au fugit bulgarii. Sunt trasate concluzii asupra unor probleme puţin prezente în istoriografie sau care în general nu se regăsesc, deocamdată, în cadrul acesteia.