Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
10 results
Search Results
Item CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN BASARABIA ÎN PRIMII ANI DUPĂ ANEXAREA EI LA IMPERIUL RUS(CEP USM, 2011) Tomuleţ, ValentinItem CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN BASARABIA ÎN PRIMELE DECENII DUPĂ ANEXAREA EI LA IMPERIUL RUS *(CEP USM, 2011) Tomuleţ, ValentinUsing broadly archival and published documents, the author analyzes the circulation of money in Bessarabia in the first decades after its annexation to the Russian Empire. The author finds that certain periods of time, in Bessarabia were circulating several kinds of currencies, especially Turkish, Austrian and Dutch. But mostly have spread, due to the dependence of Romanian Principalities to the Ottoman Empire, Turkish gold and silver coins with different value, called mahmud, half mahmud, a quarter of mahmud, rubia, rubeichik, beshlik, stambolik, hazelnut, etc. Tsarism intervened in money circulation in Bessarabia, seeking to reduce the exchange rate of these currencies, in favor of Russian rubles. With the introduction in 1828 of the Russian currency as a mean of money circulation throughout Bessarabia, Turkish coins were gradually removed from circulation in the domestic market of Bessarabia. Nevertheless, some Turkish coins circulated in Bessarabia until the 50s of the 19th century.Item REFLECŢII ISTORIOGRAFICE ASUPRA ISTORIEI VIEŢII MONAHALE DIN BASARABIA(CEP USM, 2009) Onicov, EugenL’article cite les noms des auteurs et des titres des oeuvres qui ont été écrites sur l’apparition et le développement du monachisme en Bessarabie.Item UNELE ASPECTE PRIVIND BISERICA ORTODOXĂ DIN BASARABIA ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1941-1944)(CEP USM, 2009) Ciorbă, VeaceslavPendant la période difficile de guerre, 1941-1944, l’administration ecclésiastique, les prêtres et les fidèles, soutenus par les autorités de l’État, ont réalisé un travail titanesque en vue de refaire la vieecclésiastique.Les premières actions sement de l’ordre et de la discipline, vers la reconstitution et la réparation des saintes demeures. Les trois centres épiscopaux furent dotés d’une imprimerie, une fabrique de chandelles et un atelier de vêtements et objets religieux. On a réussi à refaire l’enseignement théologique. Les deux Séminaires, de Bălţi et d’Ismail, sont restés fermés. Dans les trois centres épiscopaux, des Écoles de chantres d’église furent ouverts.Item CADRE DIDACTICE DE LA LICEUL DE FETE DIN SOROCA (1905 - 1911). CONTRIBUŢII BIOGRAFICE(CEP USM, 2013) Furtună, OlgaPornind de la documente inedite, depozitate în Arhiva Naţională a Republicii Moldova, am valorificat unele informaţii privind biografia cadrelor didactice de la Liceul de fete din Soroca (1905-1911). Ca urmare, în baza studierii formularelor de serviciu ale cadrelor didactice, am constatat că majoritatea profesorilor nu erau originari din Basarabia şi că aceştia şi-au făcut studiile în diferite oraşe ale Imperiului Rus.La Liceul de fete din Soroca obiectele erau predate în limba rusă. Numărul elevelor moldovence, care făceau în el studiile, era destul de redus.Item UNELE PRECIZĂRI CU REFERIRE LA STATUTUL INSTITUŢIILOR MONASTICE DIN SPAŢIUL PRUTO - NISTREAN ÎN SECOLELE XIX - XX(CEP USM, 2013) Moşneguţu, IoanÎn acest articol ne-am propus să analizăm statutul şi evoluţia monahismului ortodox din spaţiul pruto-nistrean în secolele XIX–XX, un accent deosebit fiind pus pe evoluţia lui în perioada ţaristă şi în cea sovietică. Aceasta s-a făcut intenţionat, pentru avea posibilitatea de a compara situaţia acestui segment din viaţa spirituală în segmentul geografic nominalizat.Item CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA DENOMINAŢIUNILE RELIGIOASE DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2013) Gumenâi, IonMaterialul prezentat este bazat atât pe surse istoriografice, cât şi de arhivă ce vin să pună în discuţie o seriede date privind apariţia, soarta şi numărul comunităţilor diferitelor denominaţiuni religioase care au existat în Basarabia în secolul al XIX-lea. Tema investigaţiei a fost aleasă nu întâmplător, deoarece acest subiect nu a fost temeinic abordat de către specialiştii în domeniu.Item GENEZA BURGHEZIEI BASARABENE SAU CUM AU FOST RATATE POSIBILITATILE CONSTITUIRII UNEI BURGHEZII COMERCIAL-INDUSTRIALE NATIONALE IN BASARABIA (1812 – 1868)(Academy of Sciences of Moldova, 2015) Tomuleț, ValentinÎn baza izvoarelor de arhivă inedite, autorul constată că procesul de geneză şi evoluţie a burgheziei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de multipli factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic, atât interni, cât şi externi. Documentele atestă că burghezia comercială din Basarabia nu s-a constituit ca o categorie economică, obiectivă, ci în special, ca una fiscală şi juridică. De aceea aceasta va constitui un element al nomenclatorului fiscal ţarist. Deciziile adoptate de administraţia imperială în politica comercială în anii ’20 – ’30 ai secolului al XIX-lea demonstrează că burghezia comercială basarabeană a fost creată de stat şi era dependentă de el. Ea nu va dispune, ca cea vest-europeană, de anumite drepturi constituţionale. În acelaşi timp, aceasta n-a prezentat o entitate coerentă, delimitată etnic şi social, conştientă de drepturile şi obligaţiunile sale. Constituirea burgheziei comerciale ca stare socială în Basarabia se datorează nu atât proceselor interne – economice şi sociale, nu atât naşterii – genezei şi evoluţiei sale, ci mai mult deciziilor administraţiei imperiale şi regionale.).Item ÎNCADRAREA ŞLEAHTEI POLONEZE ÎN RÂNDURILE NOBILIMII DIN BASARABIA PE PARCURSUL SECOLULUI Al XIX-lea (Cazul familiilor de nobili Celinski şi Cernilev/Cernelevski)(CEP USM, 2015) Gherasim, CristinaÎn articolul dat, în baza documentelor de arhivă inedite şi a studiilor monografice publicate, vom analiza problema privind încadrarea nobilimii alogene în rândurile nobilimii din Basarabia, având ca exemplu şleahta poloneză. Basarabia, fiind amplasată strategic, a prezentat un interes deosebit în politica de extindere a Imperiului Rus. Din acest considerent, ţarismul, odată cu anexarea acestui teritoriu, a căutat să-şi creeze aici o baza socială care să susţină şi să promoveze politica imperială. Pe lângă acordarea diferitelor privilegii populaţiei autohtone, în special boierimii, administraţia imperială a promovat o politică de colonizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru şi de infiltrare în rândul boierimii autohtone a nobililor sau simplilor funcţionari de origine rusă, precum şi unora veniţi din Austria, Polonia etc. Ca rezultat, pe parcursul sec. al XIX-lea, alături de boierii autohtoni, în procesul de confirmare a titlurilor nobiliare la Comisia instituită în acest sens s-au încadrat şi reprezentanţi ai nobilimii alogene. Analizând dosarele depuse de şleahta poloneză, observăm că reprezentanţilor acesteia li se confirma titlul nobiliar în urma prezentării unei adeverinţe care certifica că Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia deja recunoscuse apartenenţa nobiliară a solicitantului. Însă, depistăm şi cazuri când reprezentanţilor şleahtei poloneze, după mai multe încercări, nu li se confirma titlul nobiliar, cu toate că Adunarea Deputaţilor din Podolia îi recunoscuse deja în rândul nobilimii. Din această categorie face parte, spre exemplu, familia de nobili Cernelevski, membrilor căreia la 18 decembrie 1802 Adunarea Deputaţilor din Podolia le-a confirmat titlul nobiliar, ca urmaşi ai boierului moldovean, paharnicului Andronache Cernelevski. Însă, urmaşilor săi le-au fost respinse toate cererile depuse, din considerentul că din dosarul analizat de către Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia lipsesc actele care ar adeveri că Adronache Cernelevski a deţinut rangul de paharnic, precum şi faptul că solicitanţii nominalizaţi sunt urmaşi direcţi ai acestuia. În situaţia creată membrii familiei Cernelevski cer să fie acceptaţi în categoria odnodvorţilor din Basarabia. Astfel, odată cu infiltrarea persoanelor alogene în rândurile nobilimii basarabene, s-a produs schimbarea componenţei etnice, rusificarea şi deznaţionalizarea acestei categorii sociale.Item MOSCHEI TRANSFORMATE ÎN BISERICI ORTODOXE DUPĂ ANEXAREA BASARABIEI LA IMPERIUL RUS(CEP USM, 2015) Bercu, IgorSfârşitul secolului XVIII – începutul secolului al XIX-lea a fost marcat de o largă confruntare de forţe şi interese ale marilor puteri în sud-estul Europei. Un rol important în aceste confruntări l-au jucat Imperiul Otoman şi Imperiul Rus. Războiului ruso-turc din 1806-1812 s-a încheiat cu semnarea Păcii de la Bucureşti, în mai 1812. Ca urmare a acestui tratat, teritoriul de est al Moldovei, numit în Iaşi teritoriul „dincolo de Prut”, a fost anexat de către Imperiul ţarist. Noua administraţie a luat o serie de măsuri care au avut ca scop consolidarea administraţiei ţariste în noul teritoriu dobândit. O parte importantă din teritoriul anexat anterior a aparţinut aşa-numitului guvernământ otoman – „r0”, adică teritoriu administrat direct de către Istanbul, care a fost înfiinţată în Moldova în timpul secolului al XV-lea – începutul secolului XVIII. Printre problemele majore ce urmau a fi soluţionate de către administraţia ţaristă a fost şi problema statutului aşanumitelor proprietăţi musulmane, care au fost înfiinţate pe teritoriul unităţilor administrative otomane de-a lungul secolelor. Metodele folosite au fost simple, dar foarte eficiente. Deoarece populaţia aproape în întregime musulmană a părăsit teritoriul după 1812, moscheile au fost transformate în biserici ortodoxe cu aprobarea înaltului cler şi a autorităţilor civile ţariste. Pe 21 august 1813 Decretul ţarului Alexandru I a oficializat existenţa „Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului”, care a legalizat transformarea moscheilor în biserici creştine ortodoxe, aceasta din urmă fiind una dintre principalele metode de a impune dominaţia spirituală rusă în Basarabia.