Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
3 results
Search Results
Item SIMBIOZA IMAGINII PLASTICE ȘI A COMPONENTEI MUZICALE ÎN PICTURA EUROPEANĂ(2024) Ursachi, RodicaÎn articol este abordat aspectul interrelației dintre două domenii artistice conexe sub aspect „ritmic” – pictura şi muzica. Această conexiune este prezentă în manifestările artistice încă de la începuturile civilizației umane când purta un caracter magic-religios. Interesul față de estetica muzicală sporeşte în perioada medievală, dar îndeosebi, în epoca Renaşterii, când artele obțin un rol dominant în societate. Modificările social-politice şi religi- oase din societate în sec. XVII-XVIII impun un ritm alert şi dinamic, un interes sporit pentru toate sferele culturii artistice, inclusiv pentru arta plastică şi muzică. Componenta muzicală persistă în creația plastică şi în sec. XIX-XX, în diferite stiluri sau curente artistice. O predilecție deosebită a subiectelor muzicale se observă la reprezentanții romantismului şi simbolismului, artiştii plastici realizând un „salt” din sfera lumii reale, banale spre dimensiuni mistic-fantastice sau cosmice. Revenirea viziunii artistice în cotidian este vădită în subiecte cu figuri umane ce cântă, dansează etc. în realism, impresionism, postimpresionism, fovism ş.a. O formulă plastică deosebită a componentei muzicale în pictură este prezentă în creația abstracționiştilor, expresioniştilor care „văd” sunetele muzicale în culori. În spațiul român-basarabean tematica muzicală se întâlneşte în diverse lucrări tematice, naturi statice, dar cu o frecvență relativ redusă.Item TREI PLONI AI ARTEI NAȚIONALE - IGOR VIERU, ILIA BOGDESCO, MIHAIL PETRIC - 100 ANI DE LA NAȘTERE(2024) Ursachi, RodicaArticolul este axat pe creația a trei artiști plastici din Republica Moldova, care în anul trecut ar fi ce- lebrat centenarul – Igor Vieru (1923-1988), Ilia Bogdesco (1923-2010), Mihail Petric (1923-2005). Aportul lor este unul semnificativ pentru arta națională, fiecare lăsând o amprentă considerabilă în domeniul și genul profesat. În articol sunt menționate mai multe aspecte și factori ai procesului de creație al fiecărui artist în parte. Sunt descrise subiectele tematice abordate, componentele limbajului plastic utilizat în procesul de creare a unei opere de artă, și relevate tipurile de realizare plastică și tehnică ale lucrărilor. În opera lor se întâlnește o coexistenţă a elementelor tradiţionale și novatoare în tratarea plastică a operelor de artă. În funcție de perioadă istorică, viziunea ilustrativ-re- alistă din pictură (I. Vieru, M. Petric) este înlocuită cu una decorativă, inspirată din folclorul plastic românesc și din concepţiile estetice ale artei moderne europene (postimpresionism, fovism etc.). În creația graficianului Ilia Bogdesco, care preferă o tehnică „clasică” de lucru, se întâlnesc procedee tehnice și trăsături stilistice nespecifice graficii contemporane. El practică caligrafia în ilustrația de carte și elaborează o nouă tehnică de autor, bazată pe textul din miniaturile medievale naţionale. Poeți în suflet și filosofi în gândire, artiștii celebrați rămân pentru arta plastică din Republica Moldova deschizători de drumuri, care au trasat în palmaresul ei o urmă spirituală inedită.Item TENDINȚE ȘI VALORI CULTURAL-ARTISTICE EUROPENE ÎN ARTA PLASTICĂ NAȚIONALĂ(Print-Caro, 2023-03-15) Ursachi, RodicaThe article describes the cultural context of the evolution of national fine arts in the 20th century. The character of the art of this period is heterogeneous, varied and reflects various sources of influence in the process of formation. Art from the first half of the century. The 20th century knows two vectors of development – 1) “Eastern”, based on the Russian school and 2) West-European, of a modernist nature. In the present study, the focus is on the “western” direction that strongly influenced RomanianBessarabian artists from the beginning of the 20th century. The visual artists from Bessarabia had the opportunity, until 1940, to familiarize themselves during their studies in the big cities of Europe (Paris, Rome, Munich, etc.) with the styles and principles of Western art, which they later implemented in their own creation. The most representative artists who had their studies in the great European cultural centers are: M. Petrașcu, N. Arbore, A. Baillayre, Șn. Cogan, M. Cogan, E. Maleševschi, C. Cobizeva, L. Dubinovschi, M. Gamburd, V. Rusu Ciobanu, M. Grecu, A. Negura, I. Platon etc. The artists synthesized the knowledge obtained abroad, creating original plastic works through which they diversified the aspect of national plastic art.