Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
7 results
Search Results
Item Obiceiuri, moravuri și mentalități în Chișinăul interbelic(2025) Prisac, LidiaAncorat la realitățile interbelice, Chișinăul a fost marcat de schimbări profunde la nivelul caracterului său distinctiv, având loc o simbioză dintre vechi și nou, dintre moștenirea culturală a perioadei țariste și a celei noi instituite, românești. Cu toate acestea obiceiurile, moravurile și mentalitățile sunt cele mai greu de schimbat în cadrul unei societăți. Marcat profund de manierele caracteristice lumii ruse și a amalgamului multicultural persistent, trăsăturile de comportament al chișinăuienilor perioadei interbelice înscrie tendințe de consolidare a unui specific regional. Surprinși într-un spațiu al confortului, drept generator al unei „somnolenţe cotidiene”, locuitorii Chișinăului creează impresia unor persoane pasive, resemnate, contemplative și cu suflet domol. În același timp, cei din partea locului, par să fie de o ospitalitate nemaiîntâlnită. Din inerție, în mediul urban continuă perpetuarea obiceiurilor, tradiţiilor şi moravurilor de familie raportate înaltei societăți, în conformitate cu tradiţiile patriarhale țariste. Cultivate în familie, școală și biserică, societatea chișinăuiană pare să perpetueze principii și valori morale sănătoase, produse de un cod al bunelor maniere bazat pe bunul simț, respect reciproc, corectitudine, cinste, omenie, onestitatea etc. În același timp, conduita orășenilor gravitează de multe ori între moralitate, religiozitate și superstiții, locuitorii fiind puși în situația de a alege între principiile morale și „plăcerile” existențiale.Item Fondul personal Ivan D. Ciobanu (1910–2000) din fosta Arhivă Științifică a AȘM(2025) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, IulianMaterialul este unul de informare a comunității științifice referitor la patrimoniul istorico-științific al Republicii Moldova și face parte din seria de articole ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova). În studiu se prezintă Fondul celui de-al doilea director al Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Bazei/Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS, rector al Institutului Pedagogic Moldovenesc, Ivan D. Ciobanu (Fondul 44). Ca urmare a sistematizării și descrierii, fondul este format dintr-un singur inventar ce conține 83 de u. p. (1917–1995), fiind repartizat în nouă secțiuni: Lucrări științifice (1936–1993); Activitatea literară (1931–1989), Avize și recenzii (1940–1995); Materiale pentru lucrări științifice (1917–1982), Activități informativ-metodice (1946–1995), Corespondența (1945–1991), Materiale biografice (1947–1994), Materiale ale altor persoane (1943–1989), Culegeri folclorice (1975–1983).Item Fondul personal al membrului corespondent Serghei M. Ivanov (1904–1980), din fosta Arhivă Științifică a AȘM(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, IulianStudiul reprezintă un material de informare a comunităţii ştiinţifice privind structura şi conţinutul fondului personal al membrului corespondent (1965) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Serghei M. Ivanov (1904–1980), biolog, specialist în domeniul știinţific al fiziologiei plantelor, doctor habilitat în știinţe biologice (1963), profesor universitar (1964). Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondul 56 (atribuit membrului corespondent Serghei M. Ivanov) a fost constituit din nouă unități de păstrare, datate cu anii 1929–1977. Fondul include informații și rapoarte ale lui S.M. Ivanov referitoare la istoria fiziologiei plantelor din Moldova sovietică, jurnalul de serviciu, corespondența personală, cultivarea lămiei în Moldova sovietică etc.Item FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI I.G. BUDAC (1916-1974)(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, IulianÎn articol este valorificat și pus în circuitul științific Fondul de arhivă personal al academicianului I.G. Budac (1916–1974). Sunt prezentate reperele biografice, principalele rezultate ale activității ştiinţifice-didactice, identificate direcţiile de cercetare şi cele mai importante lucrări științifice ale istoricului I.G. Budac. Fondul este constituit din trei secţiuni ale inventarului format din documente de arhivă: a) extrase a unor gramote din Akkerman, Hotin, Soroca, Iaşi, Chişinău, Bălţi, Orhei etc.; b) copii ale unor investigaţii în domeniul istoriei dezvoltării economice şi a mişcării social-politice din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX-lea c) fotocopii privind transportul naval şi politica comercială pe Nistru, Prut, Dunăre; principalele porturi comerciale şi construcţia căilor ferate etc.Item FONDUL PERSONAL NICOLAI V. BEREZNEACOV (1910–1989) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, IulianAcest studiu este unul de informare și face parte din suita materialelor ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova). Articolul prezintă Fondul personal al cercetătorului N. V. Berezneacov (1910–1989), cunoscut drept istoric propagandist, autor de lucrări cu caracter istoric, centrate pe promovarea cu accent propagandistic a anumitor evenimente istorice, în funcție de anumite interese, inclusiv politice. Materialele cu referire la activitatea lui N. V. Berezneacov au intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, în anul 1989, datorită lui A. G. Uncuţă. În urma sistematizării și descrierii științifice, în componența fondului a fost înregistrat un singur inventar care include 228 de u.p. documentele fiind datate cu anii 1928–1988. Inventarul include patru secțiuni: I. Materiale pentru lucrări științifice; II. Materiale biografice; III. Colecții de ediții; IV. Materiale ale altor personalități.Item OGRADA ARMENEASCĂ DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ(2024) Prisac, LidiaItem IDENTITATE ȘI ALTERITATE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC(2024) Prisac, LidiaPropunând imaginea celuilalt în Chișinăul interbelic, ne-am propus să decodificăm modalitățile prin care oamenii din Chișinău s-au reflectat în oglinda celuilalt, astfel încât am ajuns să abordăm aspectele ce țin de citadinii și străinii în raport cu orașul, elitele vechi și noi precum și periferia orașului, minoritățile național-et- nice și imigranții interni și externi, inclusiv refugiații, precum și marginalii societății. Din cele expuse, surprindem faptul că Chișinăul de la începutul perioadei interbelice avea o marcă identitară, cu pretenții de măreție, desprinsă din fizionomia fostului imperiu țarist. Spectaculos prin felul său deosebit de a fi, Chișinău avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului, monolită în totalitate din punct de vedere etnic și cultural. Treptat, pe parcursul celor peste 20 de ani de administrație românească, Chișinăul a împletit în istoria sa, prin ascensiunea noilor și decăderea vechilor elite, caracteristici ale românității și noilor tendințe. Spațiul de regăsire, poate chiar orașul iubit al atâtor neamuri, de la evrei, ruși, ucraineni, la armeni și alte comunități, Chișinăul a scos la iveală experiența dificultăților zilnice de a fi diferit în raport cu restul urbelor din cadrul României întregite.