Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
5 results
Search Results
Item PREZENȚA MINORITĂȚILOR ETNICE LA STUDII ÎN CADRUL ȘCOLII AGRICOLE DE LA CUCURUZENI(Tipocart Print, 2016) Golban, PetruItem RELAŢIILE ŢĂRII MOLDOVEI CU TĂTARII DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA PÂNĂ LA 1812(CEP USM, 2013) Golban, PetruBy means of an analysis of the problem that has been enounced by us, we believe that we shall shed a beam of light on the relationships between the Romanians and the Tatars. The study will be useful for everyone who is interested in the history of the relationships between the Romanians and the Tatars, in their contribution in the political evolutions that took place in the Principality of Moldova. This owing to our personal scientific contribution, but also due to the bibliography that has been presented/employed.Item TRAIECTORIA SINUOASĂ A ORGANIZĂRII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRICOL ÎN BASARABIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI Al XIX-LEA(Biblioteca Științifică Centrală„Andrei Lupan”, 2019) Rotaru, Liliana; Golban, PetruThe study approaches the initiative of Bessarabian Zemstva, in the second half of the 19th century, of creating in the province three elementary agricultural schools on the estates of the monasteries dedicated to the Holy Places of the East. The authors fol- low and analyze the sinuous trajectory of the materialization and institutionalization of agricultural vocational education in Bessarabia after the reforms of Alexander II of Russia, and identify the objective and subjective causes of delaying the process by the central imperial authorities for more than 17 years, although agriculture was the main occupation of the inhabitants from here, and Bessarabia has a very important place in the Russian Empire’s trade in agricultural products.Item METODE DE RUSIFICARE ÎN CADRUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRICOL DIN BASARABIA(CEP USM, 2017) Golban, PetruProcesul de rusificare demarat în Basarabia încă de la 1812 a cunoscut o pantă ascendentă până la eliberarea ei în 1918. Pe lângă lichidarea deficitului de cadre de înaltă calitate, prin deschiderea școlilor agricole (ne referim aici la cele de la Grinăuți, Cucuruzeni și Purcari) țarismul urmărea și un scop mult mai subtil–cel de rusificare. Limba de predare, programa de studii, modificările efectuate în planul de studii ne fac să considerăm că unul dintre principalele obiective urmărite de țarism, prin deschiderea celor trei instituții, era deznaționalizarea românilor din Basarabia.Item EVOLUȚIA STATUTULUI ȘCOLILOR AGRICOLE DIN BASARABIA LA SFÂRȘITUL SECOLULUI XIX–ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX(CEP USM, 2016) Golban, PetruÎn decembrie 1883 a fost semnat Decretul privind înființarea a trei școli agricole pe teritoriul Basarabiei. Însă, până ca acestea să funcționeze va trece un deceniu. Cu toate că existau mai multe școli în regiune care aveau același profil, cele de la Grinăuți, Cucuruzeni și Purcari aveau un statut de funcționare aparte, care a fost discutat timp de un deceniu până a fi aprobat în varianta finală. Aceste dicuții se duceau între administrația centrală, gubernială și zemstvă. Inițiativa înființării acestor școli i-a aparținut zemstvei,considerent din care ea a solicitat și niște pârghii de conducere a școlilor, lucru nedorit de administrația centrală.