Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
2 results
Search Results
Item A DOUA VIAȚĂ A CONACULUI RÎȘLEACOV DIN ȘOLDĂNEȘT(2024) Frumosu (Darii), ElenaFamilia Rîșleacov a făcut parte din categoria nobililor basarabeni, dvoreni de origine ucraineană pe linie paternă, clasați printre nobilimea locală și consemnați, în anul 1824, în partea a 3-a a Cărții genealogice din Basarabia. Atât documentele de arhivă, cât și istoria orală mărturisesc precum că dvorenii din neamul Rișlea- cov au contribuit la dezvoltarea localității, fiind în funcții de stat, ctitori ai bisericii din sat și filantropi locali. Fiind mari proprietari funciari, membrii familiei Rișleacov au construit pe moșia lor mori, o mică fabrică de cărămidă, alte mici unități industriale agrare. Casa și construcțiile auxiliare ale conacului, care inițial cuprindea o suprafață impunătoare de 5 ha, s-au păstrat până în prezent, iar patrimoniul documentar cu referire la această temă, oferă posibilitatea reconstituirii filelor uitate ale istoriei Basarabiei din a II-a jumătate a secolului al XIX-lea, anii ’20 ai secolului XX. În prezent, conacul Rîșleacov este readus la viață de Muzeul de Istorie și Etnografie Șoldănești, aflându-și aici sediu care, din păcate, nu este inclus în Registrul monumentelor protejate de stat din Republica Moldova.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVITOARE LA DOBÂNDIREA STATUTULUI DE DVOREAN ÎN BASARABIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA(2021) Frumosu (Darii), ElenaÎn primii ani după anexarea Basarabiei, administrația rusă a instaurat sistemul administrativ după propriul model, „soluționând” problema încadrării elementelor sistemului social funcțional în Principatul Moldovei în cele ale sistemului Imperiului Rus prin recunoașterea drepturilor personale nepatrimoniale reprezentanților categoriilor privilegiate autohtone. Încadrarea categoriilor privilegiate moldovenești din Basarabia, în calitate de elemente sociale superioare ale ierarhiei românești, care includ toate stările boierești, a fost scoasă, din start, din ecuația încadrării, ele fiind lichidate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În această ordine de idei, încadrarea boierilor din Basarabia în sistemul rus de stări și cel administrativ s-a produs prin recunoașterea drepturilor personale nepatrimoniale stipulate în Regulamentul cu privire la recunoașterea calității de dvorean conform rangurilor și privilegiilor moldovenești. Odată cu aplicarea acestui act normativ în Basarabia a fost lichidată boierimea ca stare socială.