ŞCOLI DOCTORALE

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11244

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 247
  • Item
    Creșterea motricității generale a elevilor din ciclul liceal prin aplicarea mijloacelor din rugby [Rezumat]
    (2025) Udroiu, Marian; Bragarenco, Nicolae (conducător științific)
    Scopul cercetării constă în dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu prin aplicarea mijloacelor din jocul de rugby în lecțiile de educație fizică, în vederea eficientizării procesului educațional și realizării finalităților educaționale ale disciplinei. Obiectivele cercetării: 1. Analiza literaturii de specialitate privind organizarea procesului educațional la disciplina educație fizică a elevilor din liceu. 2. Determinarea nivelului pregătirii motrice a elevilor din liceu din România. 3. Proiectarea și implementarea mijloacelor din jocul de rugby în cadrul lecțiilor de educație fizică cu elevii din clasa a X-a. 4. Argumentarea experimentală a eficienței lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea mijloacelor din rugby cu elevii din liceu. Noutatea și originalitatea științifică: constă în proiectarea didactică inovatoare a lecției de educație fizică, prin integrarea mijloacelor specifice jocului de rugby ca instrumente metodice orientate spre dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu. Aplicarea corectă și contextualizată a acestor mijloace contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitând realizarea finalităților curriculare ale disciplinei și adaptarea acestora la particularitățile motivaționale și funcționale ale adolescenților. Problema științifică actuală soluționată constă în eficientizarea procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei educație fizică din clasele liceale prin realizarea corespunzătoare a proiectării didactice prin prisma aplicării mijloacelor din jocul de rugby, în scopul creșterii eficienței lecției dar și a dezvoltării motricității generale a elevilor.
  • Item
    Creșterea motricității generale a elevilor din ciclul liceal prin aplicarea mijloacelor din rugby [Teză]
    (2025) Udroiu, Marian; Bragarenco, Nicolae (conducător științific)
    Scopul cercetării constă în dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu prin aplicarea mijloacelor din jocul de rugby în lecțiile de educație fizică, în vederea eficientizării procesului educațional și realizării finalităților educaționale ale disciplinei. Obiectivele cercetării: 1. Analiza literaturii de specialitate privind organizarea procesului educațional la disciplina educație fizică a elevilor din liceu. 2. Determinarea nivelului pregătirii motrice a elevilor din liceu din România. 3. Proiectarea și implementarea mijloacelor din jocul de rugby în cadrul lecțiilor de educație fizică cu elevii din clasa a X-a. 4. Argumentarea experimentală a eficienței lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea mijloacelor din rugby cu elevii din liceu. Noutatea și originalitatea științifică: constă în proiectarea didactică inovatoare a lecției de educație fizică, prin integrarea mijloacelor specifice jocului de rugby ca instrumente metodice orientate spre dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu. Aplicarea corectă și contextualizată a acestor mijloace contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitând realizarea finalităților curriculare ale disciplinei și adaptarea acestora la particularitățile motivaționale și funcționale ale adolescenților. Problema științifică actuală soluționată constă în eficientizarea procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei educație fizică din clasele liceale prin realizarea corespunzătoare a proiectării didactice prin prisma aplicării mijloacelor din jocul de rugby, în scopul creșterii eficienței lecției dar și a dezvoltării motricității generale a elevilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    Condiții psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățărea centrată pe student [Rezumat]
    (2025) Rusov, Veronica; Goraș-Postică, Viorica (conducător științific)
    Scopul cercetării: identificarea și valorificarea condițiilor psihopedagogice de utilizarea a metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student. Obiectivele cercetării: analiza fundamentelor conceptuale și reglementărilor normative care susțin învățarea centrată pe student în învățământul superior contemporan; descrierea caracteristicilor metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student; studiul experimental al pregătirii cadrelor didactice și studenților pentru aplicarea metodelor reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea, implementarea și validarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se evidențiază prin determinarea fundamentelor teoretice și praxiologice ale învățării centrate pe student; descrierea caracteristicilor definitorii ale metodelor reflexive din perspectiva eficientizării învățării centrate pe student; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea și valorificarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei ştiinţifice includ sinteza prevederilor reglatorii din persperctiva învățării centrate pe student; descrierea și clasificarea metodelor reflexive; elaborarea setului de metode reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive; conceptualizarea și validarea în practica învățământului superior a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student.
  • Thumbnail Image
    Item
    Condiții psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățărea centrată pe student [Teză]
    (2025) Rusov, Veronica; Goraș-Postică, Viorica (conducător științific)
    Obiectivele cercetării: analiza fundamentelor conceptuale și reglementărilor normative care susțin învățarea centrată pe student în învățământul superior contemporan; descrierea caracteristicilor metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student; studiul experimental privind nivelul de pregătire al cadrelor didactice și al studenților pentru aplicarea metodelor reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea, implementarea și validarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se evidențiază prin determinarea fundamentelor teoretice și praxiologice ale învățării centrate pe student; descrierea caracteristicilor definitorii ale metodelor reflexive din perspectiva eficientizării învățării centrate pe student; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea și valorificarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei ştiinţifice includ sinteza prevederilor reglatorii din persperctiva învățării centrate pe student; descrierea și clasificarea metodelor reflexive; elaborarea setului de metode reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive; conceptualizarea și validarea în practica învățământului superior a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student.
  • Thumbnail Image
    Item
    Demersuri metodologice și experiențiale ale învățătorului de sprijin în valorificarea instruirii individualizate a elevilor cu CES [Rezumat]
    (2025) Cheia, Florin; Guțu, Vladimir (conducător științific)
    Scopul cercetării: fundamentarea și valorificarea cadrului metodologic de intervenție a cadrului didactic de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES. Obiectivele cercetării sunt: (1) interpretarea analitică a conceptelor de integrare și incluziune a elevilor cu CES; (2) analiza abordărilor psihologice, pedagogice și metodologice a problematicii instruirii individualizate a elevilor cu CES; (3) stabilirea cadrului conceptual și metodologic de intervenție a învățătorului de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES; (4) elaborarea programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES; (5) validarea experimentală a programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES. Noutatea științifică și semnificația teoretică este determinată de: (1) fundamentarea teoretică a fenomenului de instruire individualizată printr-o abordare complexă care vizează componentele: pedagogică, psihologică și metodologică; (2) identificarea competențelor profesionale necesare învățării de tip individualizat a elevilor cu CES; (3) stabilirea reperelor de evaluare a nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice în contextul educației incluzive; (4) interdependența factorilor educaționali implicați în instruirea individualizată a învățării a elevilor cu CES; (5) identificarea elementelor favorizante ale interacțiunii dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin în vederea intensificării raporturilor de colaborare pentru asigurarea succesului educațional; (6) Elaborarea ”Programului de formare a competențelor profesionale în instruirea individualizată a învățării”. (7) Elaborarea cadrului de funcționare a interacțiunilor relaționale dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin și valorificarea acestora în instruirea individualizată a copiilor cu CES. Problema științifică soluționată: a constituit proiectarea cadrului de funcționare a relațiilor de colaborare dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin pe fondul formării competențelor profesionale și valorificarea lor în instruirea individualizată a elevilor cu CES.
  • Thumbnail Image
    Item
    Demersuri metodologice și experiențiale ale învățătorului de sprijin în valorificarea instruirii individualizate a elevilor cu CES [Teză]
    (2025) Cheia, Florin; Guțu, Valdimir (conducător științific);
    Scopul cercetării: fundamentarea și valorificarea cadrului metodologic de intervenție a cadrului didactic de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES. Obiectivele cercetării sunt: (1) interpretarea analitică a conceptelor de integrare și incluziune a elevilor cu CES; (2) analiza abordărilor psihologice, pedagogice și metodologice a problematicii instruirii individualizate a elevilor cu CES; (3) stabilirea cadrului conceptual și metodologic de intervenție a învățătorului de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES; (4) elaborarea programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES; (5) validarea experimentală a programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES. Noutatea științifică și semnificația teoretică este determinată de: (1) fundamentarea teoretică a fenomenului de instruire individualizată printr-o abordare complexă care vizează componentele: pedagogică, psihologică și metodologică; (2) identificarea competențelor profesionale necesare învățării de tip individualizat a elevilor cu CES; (3) stabilirea reperelor de evaluare a nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice în contextul educației incluzive; (4) interdependența factorilor educaționali implicați în instruirea individualizată a învățării a elevilor cu CES; (5) identificarea elementelor favorizante ale interacțiunii dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin în vederea intensificării raporturilor de colaborare pentru asigurarea succesului educațional; (6) Elaborarea ”Programului de formare a competențelor profesionale în instruirea individualizată a învățării”. (7) Elaborarea cadrului de funcționare a interacțiunilor relaționale dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin și valorificarea acestora în instruirea individualizată a copiilor cu CES. Problema științifică soluționată: a constituit proiectarea cadrului de funcționare a relațiilor de colaborare dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin pe fondul formării competențelor profesionale și valorificarea lor în instruirea individualizată a elevilor cu CES.
  • Thumbnail Image
    Item
    Mass-media din Republica Moldova în contextul geopolitic contemporan: implicații și tendințe [Teză]
    (2025) Lescu, Mihai; Moraru, Victor (consultant științific); Căldare, Dumitru (consultant științific)
    Determinarea rolului mass-mediei privind reflectarea fenomenelor geopolitice, contribuția ei la dezbaterea, explicarea și conștientizarea evenimentelor regionale și internaționale, la soluționarea unor situații-problemă din domeniul vieții internaționale și argumentarea poziției statului în adoptarea unor decizii echilibrate în domeniul relațiilor internaționale. Obiectivele lucrării: cercetarea comunicării mediatice în condițiile relațiilor geopolitice contemporane ca factor al constituirii spațiului informațional global; determinarea tendințelor evoluției discursului geopolitic mediatic; stabilirea dinamicii interacțiunii dintre spațiul geopolitic și câmpul mediatic în procesele informaționale locale și regionale; determinarea rolului mediatizării problematicii geopolitice ca factor al educației audienței; investigarea comportamentului politic al mediei în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice în campaniile electorale și ale luptei cu propaganda ostilă a presei alolingve.
  • Thumbnail Image
    Item
    Mass-media din Republica Moldova în contextul geopolitic contemporan: implicații și tendințe [Rezumat]
    (2025) Lescu, Mihai; Moraru, Victor (consultant științific); Căldare, Dumitru (consultant științific)
    Determinarea rolului mass-mediei privind reflectarea fenomenelor geopolitice, contribuția ei la dezbaterea, explicarea și conștientizarea evenimentelor locale, regionale și internaționale, la soluționarea unor situații-problemă din domeniul vieții internaționale și argumentarea poziției statului în adoptarea unor decizii echilibrate în domeniul relațiilor internaționale. Obiectivele lucrării: cercetarea comunicării mediatice în condițiile relațiilor geopolitice contemporane ca factor al accelerării procesului globalizării și al constituirii spațiului informațional global; determinarea tendințelor evoluției discursului geopolitic mediatic; stabilirea dinamicii interacțiunii dintre spațiul geopolitic și câmpul mediatic în procesele informaționale locale și regionale; determinarea rolului mediatizării problematicii geopolitice ca factor al educației naționale și internaționale a maselor; investigarea comportamentului politic al mass-mediei în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice în campaniile electorale și ale luptei cu propaganda ostilă a presei alolingve.
  • Thumbnail Image
    Item
    Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Teză]
    (2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu.
  • Thumbnail Image
    Item
    Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Rezumat]
    (2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu