ŞCOLI DOCTORALE
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11244
Browse
179 results
Search Results
Item Supervizarea în Asistență Socială: impact asupra eficientizării activității profesionale (cazul Republicii Moldova)(2025) Oceretnîi, Sergiu; Milicenco, Stela (conducător științific)Metodologia cercetării s-a fundamentat pe un șir de abordări teoretice și pe rezultatele cercetărilor empirice desfășurate în special în context internațional. Demersul de cercetare a fost proiectat în baza teoriilor explicative ale supervizării profesionale, printre care teoria schimbului social, dezvoltată de Homans G.C., care accentuează că în procesul de supervizare are loc un schimb de bune practice, emoții și cunoștințe între actorii participanți; teoria capitalului social, propusă de Bourdieu P., care stabilește că în cadrul supervizării are loc formarea unei relații profesionale de încredere care are un impact asupra calității prestării serviciilor; teoria dezvoltării sociale prin care supervizarea este văzută ca un proces de dezvoltare profesională a asistenților sociali-nou veniți în sistem; teoria sistemică ce accentuează complexitatea supervizării, din perspectiva interrelaționării sistemelor.Item Supervizarea în Asistență Socială: impact asupra eficientizării activității profesionale (cazul Republicii Moldova)(2025) Oceretnîi, Sergiu; Milicenco, Stela (conducător științific)Obiectivele cercetării: conceptualizarea și analiza din perspectivă istoriografică a supervizării profesionale în domeniul asistenței sociale; evidențierea și sistematizarea teoriilor explicative ale supervizării profesionale în asistența socială; elucidarea modelelor dezvoltate și aplicate în domeniul supervizării profesionale în asistența socială; analiza cadrului normativ și instituțional național în domeniul supervizării profesionale în asistența socială; analiza comparativă a programelor de formare profesională în domeniul supervizării profesionale în asistența socială, în vederea determinării măsurilor de racordare a formării profesionale la nivel național la bunele practici internaționale; determinarea profilului supervizorului și a stilurilor aplicate în realizarea activităților de supervizare; identificarea rolurilor și sarcinilor supervizorului din asistența socială, prin prisma contribuției la sporirea autonomiei și performanței supervizaților în activitatea profesională; relevarea caracteristicilor relației supervizor-supervizat prin prisma impactului asupra reușitei supervizării profesionale; stabilirea dificultăților în desfășurarea supervizării profesionale în Republica Moldova, prin identificarea de soluții pentru consolidarea acestui domeniu; elaborarea recomandărilor cu privire la consolidarea domeniului supervizării profesionale în asistența socială din Republica Moldova. Obiectul cercetării: supervizarea profesională ca proces organizat de sprijin, ghidare și dezvoltare profesională, utilizat în diverse domenii de activitate, care implică interacțiuni complexe cu specialiști. Subiectul cercetării: supervizarea ca modalitate de eficientizare a activității profesionale din domeniul asistenței sociale, în special a asistenților sociali comunitari. Noutatea și originalitatea științifică a cercetării efectuate constă în prezentarea unui model explicativ al supervizării profesionale în domeniul asistenței sociale; identificarea sarcinilor și rolului acesteia în consolidarea resurselor umane din domeniul asistenței sociale; relevarea particularităților de formare profesională în domeniul supervizării în asistența socială la nivel european și național, și stabilirea lacunelor în realizarea supervizării din domeniul asistenței sociale din Republica Moldova.Item Împuternicirile instanței de recurs împotriva decizilor civile date în apel(2025) Ceban, Alexandru; Belei, Elena (conduc[tor științific)Scopul general al tezei constă în realizarea unei cercetări complexe a actelor normative aplicabile, studierea opiniilor doctrinare, a practicii judiciare naționale și internaționale în vederea examinării și interpretării exhaustive a modului în ca sunt reglementate împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor date în apel, determinarea și elucidarea carențelor a cadrului legal respectiv.Item Împuternicirile instanței de recurs împotriva decizilor civile date în apel(2025) Ceban, Alexandru; Belei, Elena (conducător științific)Scopul general al tezei constă în realizarea unei cercetări complexe a actelor normative aplicabile, studierea opiniilor doctrinare, a practicii judiciare naționale și internaționale în vederea examinării și interpretării exhaustive a modului în ca sunt reglementate împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor date în apel, determinarea și elucidarea carențelor a cadrului legal respectiv.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI)(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.Item Proprietățile morfo-culturale și biosintetice ale micromicetelor din bazinele acvatice ale municipiului Chișinău(2025) Moldovan, Cristina; Sîrbu, Tamara (conducător științific)Scopul lucrării: izolarea și studierea proprietăților morfo-culturale și biosintetice ale micromicetelor din bazinele acvatice ale municipiului Chișinău.Obiectivele cercetării: Izolarea în cultură pură a micromicetelor din bazinele acvatice alemunicipiului Chișinău; Studiul particularităților morfo-culturale ale micromicetelor izolate și identificarea lor la nivel de gen; Evaluarea potențialului enzimatic al micromicetelor identificate;Evaluarea potențialului antimicrobian și fitostimulator al micromicetelor din mediul acvatic.Noutatea şi originalitatea științifică. Pentru prima dată a fost realizat un studiu privind diversitatea micromicetelor din lacurile „La Izvor”, „Valea Morilor” și „Valea Trandafirilor” din municipiul Chișinău. S-au analizat particularitățile morfo-culturale ale micromicetelor izolate, acestea fiind clasificate la nivel de gen. Genurile predominante au fost identificate și s-a evaluat frecvența de apariție în funcție de localizarea în bazinele acvatice. A fost determinată capacitatea de biosinteză enzimatică a micromicetelor izolate (amilaza, catalaza, lipaza și celulaza), fiind selectate tulpinile cu potențial înalt, care au fost incluse în CNMN ca noi resurse de interes biotehnologic și științific. A fost evaluat potențialul antimicrobian al micromicetelor izolate din lacurile municipiului Chișinău, în special aparținând genurilor Trichoderma, Penicillium și Talaromyces, împotriva fitopatogenilor. S-a demonstrat acțiunea fitostimulatoare a biopreparatelor pe bază de tulpinile T. atrobruneum CNMNFD 25 și T. longibrachiatum CNMN FD 27 asupra semințelor de grâu.Rezultatul obținut, care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante, constă în fundamentarea științifică a diversității micromicetelor din bazinele acvatice „La Izvor”, „Valea Morilor” și „Valea Trandafirilor” din municipiul Chișinău, identificarea genurilor dominante și evaluarea potențialului lor enzimatic și antimicrobian, ceea ce a condus șa selectarea și depozitarea a 14 tulpini cu proprietăți biosintetice valoroase, dintre care două tulpini din genul Trichoderma cu efecte pozitive asupra germinării semințelor de grâu, fapt ce a permis extinderea Colecției Naționale de Microorganisme Nepatogene (CNMN) cu noi tulpini de interes pentru domeniul biotehnologiilor microbiene.Item Studiul caracterelor morfo-biologice valoroase la mostrele din colecția de susan și elaborerea unor procedee de lărgire a spectrului variabilității genetice(2025) Mogîlda, Anatolii; Ganea, Anatolie (conducător științific)Obiectivele cercetării: Studierea parametrilor cantitativi și calitativi la susan repartizați pe baza indicelui precocității prin analiza clusteriană de repartiție a genotipurilor; aprecierea genotipurilor colecției de susan prin determinarea contribuției factorilor (genotip x an de cultivare) pe baza caracterelor cantitative; evaluarea variabilității și a parametrilor genetici ai caracterelor cantitative la genotipurile de susan, pentru toate grupele de precocitate; aprecierea mostrelor colecției de susan după rezistența la factorii abiotici și biotici; evaluarea variabilității și determinarea contribuției factorilor genotip și generație la caracterele cantitative ale formelor mutante de susan în M1-M4; estimarea variației fenotipice și genotipice la caracterele de productivitate la descendenții M1- M4.Noutatea și originalitatea științifică: Pentru prima dată în Republica Moldova au fost elaborate și experimental argumentate procedeele de evaluare a variabilității caracterelor morfologice, biologice și de productivitate, inclusiv determinarea conținutului de ulei în semințe, rezistenței la temperatura joasă pozitivă, stresul hidric și unii agenți patogeni din colecția de susan de diferită proveniență eco-geografică.A fost demonstrată posibilitatea utilizării factorilor mutageni fizici (raze gama) pentru sporirea variabilității genetice.Rezultatele obținute constau în: Justificarea științifică esențială pentru identificarea germoplasmei valoroase la susan, bazate pe studiul caracterelor cantitative și calitative, rezistenței la factorii abiotici și biotici stresogeni, precum și în obținerea de forme mutante noi prin mutageneza indusă,pentru utilizarea lor în programele de ameliorare.Item Comunicarea interinstituțională axată pe respectarea drepturilor copilului în procesul de dezinstituționalizare(2025) Marginean, Livia; Moraru, Victor (conducător științific)Obiectivele tezei: stabilirea reperelor conceptuale prin analiza și sintetizarea literaturii de specialitate și a practicilor existente la nivel național și internațional cu privire la comunicare, dezinstituționalizare și drepturile copilului; clarificarea statutului epistemic al comunicării interinstituționale prin analize comparative; definirea rolului comunicării interinstituționale dintre diverse entități din domeniul drepturilor copilului; identificarea particularităților comunicării interinstituționale; argumentarea caracterului formal și a dimensiunii protectoare a comunicării interinstituționale în cadrul dezinstituționalizării.Noutatea și originalitatea lucrării constă în faptul că ea reprezintă un studiu inovativ, complex,interdisciplinar și multidimensional al comunicării interinstituționale pe dimensiunea procesului de dezinstituționalizare; cercetarea aduce o contribuție în domeniu prin investigarea modului în carecomunicarea între instituțiile publice și private poate fi eficientizată.Rezultatele obținute au contribuit la consolidarea unei perspective complexe și sistemice asupracomunicării interinstituționale în procesul de dezinstituționalizare, la fundamentarea teoretico-praxiologică a comunicării, relevând evoluția reformelor de dezinstituționalizare la nivel național șiinternațional, precum și modalitățile de comunicare interinstituțională, barierele, factorii facilitatori șimecanismele care pot asigura progresul prin relevarea beneficiilor aduse de parteneriatele dintre entitățile publice și private.Item COMUNITĂȚILE MOLDOVENEȘTI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DIASPORALE (ANALIZĂ POLITOLOGICĂ)(2025) Moșneaga, Gheorghe; Turco, Tatiana (conducător științific)Actualitatea și importanța temei. Procesele migraționale, în care Republica Moldova a fost activ implicată încă de la începutul anilor 1990, au dus la formarea unor comunități de migranți moldoveni în țările de destinație. Procesul de transformare a comunităților de migranți în diasporă este gradual, se formează organizații ale diasporei și are loc instituționalizarea diasporei. În primul rând, diaspora încearcă să-și păstreze identitatea, limba și cultura țării de origine, dar promovează și integrarea migranților în țările gazdă. Relevanța și importanța studierii transformării comunităților de migranți moldoveni într-o diasporă în Uniunea Europeană se datorează faptului că Republica Moldova este un vecin direct al Uniunii Europene, iar în ultimele decenii cetățenii moldoveni au migrat activ în țările UE, fiind atrași de disponibilitatea locurilor de muncă, salarii mari, sistem democratic și social dezvoltat, politici incluzive față de migranți. În prezent, numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc peste hotare depășește un milion de persoane, dintre care 47% sunt în țările UE [4]. Acest fapt determină actualitatea și importanța studiului de consolidare a potențialului diasporal al comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană. Obiectul de cercetare al acestei lucrări îl constituie comunitățile de moldoveni din Uniunea Europeană. Subiectul studiului reprezintă consolidarea potențialului diasporal al comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană. Scopul acestui studiu este de a realiza o analiză politologică complexă și cuprinzătoare a comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană, consolidarea potențialului lor diasporal.