Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
2 results
Search Results
Item DEOSEBIRILE ÎNTRE PROVENIENŢELE ŞI ARBORII DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) DUPĂ DOZA LETALĂ (DL50) DE SCURGERE A ELECTROLIŢILOR(CEP USM, 2023) Cuza, PetruStudiul realizat în culturile de stejar pedunculat de proveniență diferită din Rezervaţia Ştiinţifică „Plaiul Fagului” a evaluat nivelul de scurgere a electroliților din frunze după aplicarea unui șoc termic letal (DL50). Rezultatele indică o variație fiziologică semnificativă în răspunsul arborilor la stresul termic. Analiza varianței a evidențiat diferențe semnificative între proveniențele de stejar pedunculat, indicând o rezistență mai sporită la șocul termic a descendenților arborilor de origini mai îndepărtate (Edineț și Baimaclia) față de cele din zona de centru (Plaiul Fagului și Hâncești), unde este instalat arboretul comun. Se poate presupune că există o variație semnificativă în răspunsul fiziologic al arborilor de proveniență diferită la stresul termic, iar descendenții proveniți din zonele mai îndepărtate au prezentat o reacţie adaptivă mai accentuată decât cei din zonele mai apropiate de arboretul comun, care au condiții de mediu similare cu zona de cultivare. Rezultatele preliminare ale studiului sugerează că selecția celor mai buni arbori și proveniențe pentru împăduriri poate fi realizată în funcție de rezistența stejarilor la stresul termic. În plus, adaptarea arborilor la condițiile de mediu specifice poate fi îmbunătățită prin selecția acestor proveniențe, în special pentru împăduririle viitoare în contextul schimbărilor climatice.Item INFLUENŢA TEMPERATURII ŞI DURATEI EI DE ACŢIUNE ASUPRA ADAPTĂRII FRUNZELOR DE QUERCUS ROBUR LA ŞOCUL TERMIC(Academia de Știinițe a Moldovei, 2016) Cuza, PetruTermotoleranţa frunzelor de Quercus robura fost stabilită cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor. Experienţele de fracţionare a şocului termic au permis estimarea efectului valorii primei doze asupra inducerii capacităţii adaptive a frunzelor după diferite perioade de timp de la aplicarea ei. Starea frunzelor a depins de trei componente care au caracterizat efectul de fracţionare: valoarea primei părţi a dozei (1), valoarea părţii a doua a dozei (2), durata perioadei între cele două doze termice (3). Efectul sumar al fracţionării dozei termice rezidă din bilanţul între derularea proceselor de deteriorare şi a celor de recuperare a degradărilor. Urmare a tratării probelor cu doze moderate ale şocului termic dominau procesele de inducere a adaptării, datorită cărora creştea termotoleranţa frunzelor după aplicarea primei doze termice. După aplicarea dozelor înalte prevalau procesele de degradare în comparaţie cu cele de recuperare şi adaptare, fapt care a determinat diminuarea termotoleranţei frunzelor. Rezultatele obţinute sugerează că metoda de fracţionare a dozelor şocului termic permite estimarea termotoleranţei iniţiale şi a capacităţii de adaptare a frunzelor. Manifestarea specifică a proceselor care controlează termotoleranţa iniţială şi cea adaptivă ca urmare a variaţiilor temperaturilor sezoniere determină supravieţuirea plantelor în condiţii aride.